Acuzații și cererea de suspendare a președintelui Nicușor Dan
Un grup de deputați și senatori a depus în Parlament o cerere formală de suspendare din funcție a președintelui României, Nicușor Dan. Cererea, inițiată de senatorul Ninel Peia, reprezentant al grupului PACE – Întâi România, este adresată președinților celor două Camere, Mircea Abrudean (Senat) și Sorin Grindeanu (Camera Deputaților), și se bazează pe articolul 95 din Constituție, invocând fapte grave care ar justifica declanșarea procedurii.
Acuzațiile principale
Cererea de suspendare include acuzații de ingerință în justiție și încălcarea separației puterilor. Documentul susține că, în ultimele zile, președintele ar fi intervenit direct în funcționarea sistemului judiciar, prin declarații critice la adresa magistraților și a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), acțiuni care contravin Constituției și pun în pericol independența justiției.
Ingerință în justiție
Inițiatorii cererii afirmă că președintele Nicușor Dan a atacat public autoritatea CSM și a anunțat intenția de a organiza un referendum în rândul magistraților, ceea ce este considerat o ingerință într-un organ constituțional independent. Aceștia subliniază că astfel de acțiuni generează presiuni asupra magistraților și afectează percepția publică asupra imparțialității justiției.
Controversa referendumului pentru magistrați
Unul dintre motivele centrale ale cererii este intenția președintelui de a organiza un referendum privind modul de funcționare al CSM, considerată o încălcare directă a Constituției. Această consultare ar putea constitui o presiune asupra sistemului judiciar și ar submina autoritatea CSM, garantul independenței justiției conform articolului 133 din Constituție.
Motivele invocate în cererea de suspendare
I. Atacuri asupra independenței justiției
- Președintele ar fi contestat public autoritatea și deciziile CSM.
- Ar fi anunțat intenția de a organiza un referendum în rândul magistraților, ceea ce este considerat o ingerință.
- Acțiunile sale ar genera presiuni asupra magistraților și ar afecta percepția publică asupra imparțialității justiției.
II. Încălcarea separației puterilor în stat
- Președintele ar fi încercat să influențeze decizii legislative și judiciare.
- Intervențiile sale ar putea destabiliza echilibrul instituțional și ar crea un precedent periculos.
III. Încălcarea Constituției și a atribuțiilor prezidențiale
- Documentul invocă articolele 80 și 95 din Constituție, care stipulează rolul președintelui de garant al respectării Constituției și mediator între puterile statului.
- Acțiunile președintelui ar afecta funcționarea normală a instituțiilor statului.
Concluzie
Cererea de suspendare a președintelui Nicușor Dan evidențiază tensiunile existente între instituțiile statului și ridică întrebări cu privire la respectarea principiului separației puterilor în România, având potențialul de a genera un impact semnificativ asupra stabilității politice și juridice a țării.