Abaterile legale în mandatul primarului Nicușor Dan
În mandatul său, primarul general Nicușor Dan a condus administrația Municipiului București cu deficiențe grave în respectarea legislației referitoare la gestiunea patrimoniului public, raportarea financiară și administrarea unității administrativ-teritoriale (UAT). Principala încălcare constă în neîndeplinirea obligației legale de consolidare financiar-contabilă la nivelul UAT, având consecințe juridice și patrimoniale semnificative.
Legislația aplicabilă
Conform Codului administrativ (OUG nr. 57/2019), Legii contabilității nr. 82/1991 și normelor Ministerului Finanțelor, situațiile financiare trebuie să fie întocmite și prezentate la nivel de UAT, nu la nivel de subdiviziune administrativă. Municipiul București este titularul patrimoniului public, iar sectoarele nu dispun de patrimoniu propriu.
Deficiențele evidente
În perioada mandatului lui Nicușor Dan, nu a fost întocmit un bilanț consolidat pentru UAT Municipiul București. Situațiile financiare nu reflectă patrimoniul integral și activitatea entităților subordonate sau a societăților comerciale în care municipiul este acționar. Sectoarele au continuat să publice bilanțuri individuale, ceea ce contrazice legea și poate conduce la falsuri contabile.
De asemenea, patrimoniul UAT nu este complet și corect inventariat, iar lipsa unei evidențe centralizate a bunurilor publice și a participațiilor economice favorizează pierderi patrimoniale și tranzacții nelegale. Împuternicirile exprese ale Consiliului General nu au fost emise sau respectate, multe acte administrative fiind încheiate fără mandat legal.
Implicarea juridică
Aceste nereguli pot genera răspundere pe mai multe paliere:
- Răspundere administrativă și disciplinară: Sancțiuni pentru Primarul General și conducerea direcțiilor financiare pentru neîndeplinirea obligațiilor legale.
- Răspundere civilă: Municipiul București poate solicita în instanță recuperarea prejudiciilor provenite din omisiunea consolidării și lipsa inventarului patrimoniului.
- Răspundere contravențională: Curtea de Conturi poate aplica amenzi și poate dispune măsuri de remediere, iar Ministerul Finanțelor poate refuza validarea conturilor.
- Răspundere penală: Faptele precum ascunderea de active sau denaturarea situațiilor financiare pot atrage infracțiuni precum abuz în serviciu, fals intelectual, delapidare sau evaziune fiscală.
Consecințele posibile
În urma unui audit al Curții de Conturi, nerespectarea cerințelor legale va fi considerată o abatere gravă, putând conduce la măsuri de imputare și sesizarea organelor de urmărire penală. ANAF poate iniția verificări pentru stabilirea obligațiilor fiscale corecte, iar Parchetul poate demara urmărirea penală în caz de intenție de a ascunde bunuri publice sau de a prejudicia bugetul local.
În concluzie, mandatul lui Nicușor Dan se caracterizează prin repetate încălcări ale legii în domeniile administrativ, contabil și patrimonial, generând un risc juridic semnificativ pentru acesta și aparatul său administrativ.