Sărbătoarea Rusaliilor
Sărbătoarea Rusaliilor, cunoscută și sub denumirile de Cincizecime sau Pogorârea Duhului Sfânt, se celebrează întotdeauna la 50 de zile după Învierea Domnului (Paștele) și la 10 zile după Înălțarea la cer a Mântuitorului. În calendarul ortodox, Rusaliile sunt celebrate timp de două zile: duminica, pe 8 iunie, și luni, pe 9 iunie, cea de-a doua zi fiind recunoscută în România ca sărbătoare legală, oferind zi liberă angajaților. Această sărbătoare are o importanță centrală în calendarul creștin, marcând momentul în care s-a înființat biserica prin coborârea Duhului Sfânt asupra apostolilor, insuflându-le curaj, înțelepciune și darul vorbirii în limbi diferite.
Semnificația sărbătorii de Rusalii
Rusaliile, împreună cu Învierea Domnului, sunt printre cele mai vechi sărbători ale creștinismului, fiind celebrate încă din epoca apostolică, în secolul I d.Hr. Până la sfârșitul secolului al IV-lea și începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era sărbătorită împreună cu Înălțarea Domnului, însă ulterior cele două evenimente au fost separate. Înălțarea a fost stabilită la 40 de zile după Paște, iar praznicul Rusaliilor a devenit o sărbătoare distinctă, prăznuită la 50 de zile după Paște. Ziua de Rusalii comemorează coborârea Duhului Sfânt asupra apostolilor, eveniment relatat în Faptele Apostolilor (capitolul 2), considerat începutul misiunii apostolice și ziua întemeierii bisericii, deoarece, după primirea Duhului Sfânt, apostolii au început să predice Evanghelia în diverse limbi și să convertească oameni din diferite popoare, formând astfel o comunitate de credincioși care s-a extins rapid.
Tradiții și obiceiuri de Rusalii
Pe lângă semnificația religioasă, sărbătoarea Rusaliilor este însoțită de o serie de tradiții, obiceiuri și credințe populare, mai ales în cultura românească. Unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri asociate Rusaliilor este dansul călușarilor. Acesta este practicat în special în regiunile din sudul și sud-vestul României (Oltenia, Muntenia), unde călușarii, tineri îmbrăcați în costume tradiționale, dansează și cântă pentru a alunga spiritele rele și pentru a aduce noroc și sănătate.
În duminica Rusaliilor, creștinii comemorează „limbile de foc” care s-au pogorât asupra apostolilor, simbolizate în tradiția populară prin frunzele de nuc și de tei, considerate purtătoare de har și protecție. Credincioșii aduc aceste frunze la biserică pentru a fi sfințite, după care le așază acasă, la icoane, uși sau feronerie, ca semn al binecuvântării și al protecției gospodăriei. De asemenea, este răspândit obiceiul stropirii cu apă sfințită a animalelor și a întregii gospodării, pentru a le feri de pericole.
Interdicții în perioada Rusaliilor
În perioada Rusaliilor, în special în ziua sărbătorii, există o serie de interdicții. Nu se lucrează, deoarece se consideră că orice muncă agricolă sau gospodărească poate atrage mânia Rusaliilor. De asemenea, nu se intră în pădure și nu se doarme afară, conform superstițiilor, Rusaliile putând răpi sufletul celor neatenți. Femeile nu au voie să spele rufe sau să facă treburi grele, pentru a nu atrage ghinionul. Sâmbăta dinaintea Rusaliilor este dedicată pomenirii morților, cunoscută sub numele de Moșii de vară, zi în care se împart colaci, vase cu mâncare și băutură, în special pentru sufletele celor care nu mai sunt printre noi.