Neputința autorităților în cazul Teodorei Marcu
Cazul Teodorei Marcu, o femeie în vârstă de 23 de ani, care a fost ucisă de un bărbat, este unul dintre cele 25 de cazuri de femicid înregistrate în România în ultimele cinci luni. Experții subliniază că principala problemă nu este lipsa legislației, ci modul în care aceasta este aplicată. În cazul crimei din Cosmopolis, autoritățile nu au monitorizat profilul agresorului, deși existau semnale de alarmă.
Este necesară formarea specialiștilor pentru a ști cum să se relaționeze cu victimele, deoarece multe dintre femeile care caută ajutor din partea autorităților sunt tratate superficial, fără empatie și respect. Comentariile din mediul online sunt îngrijorătoare, demonstrând că, în anul 2025, chiar și după moarte, victima este încă blamată.
Problemele identificate în cazul crimei din Cosmopolis
În discuțiile avute cu avocata Giulia Crișan și cu Andreea Bragă, expertă în drepturile femeilor, s-a evidențiat că problema nu a fost legislația, ci modul în care autoritățile au evaluat profilul agresorului și incapacitatea de a anticipa pericolul, în ciuda semnelor clare. Teodora și soțul ei au reclamat în 2021 amenințări și hărțuiri, dar dosarele au fost disjunse între diverse parchete, fără ca agresorul să fie deferit justiției. O anchetă DIICOT, care a investigat sustragerea de date informatice și sume de bani din conturile tinerei, a fost clasată în 2022, considerându-se că fapta nu prezenta gravitate și interes public.
Cu doar câteva ore înainte de crimă, Robert Lupu, agresorul, a postat un mesaj pe rețelele de socializare în care afirma că „E doar o chestiune de timp”. Giulia Crișan a subliniat că Teodora beneficiaseră de măsuri de protecție, dar trăia într-o constantă teroare față de agresor, iar cei din jurul lui știau despre comportamentul său gelos și violent. „Este o disfuncționalitate a sistemului. Nu este o vină a victimei și nici a legii”, a adăugat avocata.
Superficialitatea în tratarea victimelor
Victimele violenței domestice sunt adesea tratate cu superficialitate, neavând parte de înțelegere sau credibilitate, iar de multe ori li se cer dovezi suplimentare. Este esențială formarea continuă a specialiștilor din domeniul justiției, pentru a interacționa corect cu victimele. Andreea Bragă a subliniat că există o lipsă de cursuri în facultățile de Drept referitoare la violența de gen, ceea ce contribuie la o sensibilizare inadecvată a profesioniștilor.
Dacă o victimă se prezintă la autorități și afirmă că a fost amenințată, acestea ar trebui să efectueze cercetări, să strângă dovezi, nu să ceară victimei să aducă toate informațiile. Acest mod de abordare poate face ca victimele să se simtă neînțelese și să nu aibă puterea de a-și susține cazul în fața instanței.
Victim blaming și prejudecăți sociale
Reacțiile din mediul online la adresa victimei au fost șocante, cu comentarii care reflectă o lipsă de empatie și desensibilizare socială. Victim blaming, sau învinovățirea victimei, este o atitudine comună care plasează responsabilitatea asupra persoanei abuzate, nu asupra agresorului. De asemenea, fenomenul de grooming, care implică manipularea tinerelor în scopuri abuzive, este o problemă care trebuie abordată în societate.
Andreea Bragă a menționat prejudecățile persistente în rândul victimelor violenței domestice și a subliniat influența negativă a unor personalități publice care promovează atitudini discriminatorii față de femei. Lipsa educației în privința egalității de gen și a formelor de violență domestică contribuie la perpetuarea acestei probleme.
Legislația existentă și nevoia de implementare
Premierul interimar și ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a sugerat necesitatea unei noi abordări legislative, însă Andreea Bragă a subliniat că trebuie să ne concentrăm pe implementarea legislației existente. Aceasta include asigurarea de servicii de consiliere și adăpost pentru victimele violenței domestice și evaluarea riscurilor la care sunt expuse acestea.
Giulia Crișan a adăugat că modificările recente ale legislației trebuie să fie unitare și moderne, cu măsuri specifice pentru a răspunde tipurilor de violență, inclusiv violența cibernetică. România se află pe locul patru în Uniunea Europeană în ceea ce privește violența asupra femeilor în familie, conform unui studiu publicat de Eurostat.
Ordinul de protecție și brățara electronică
Ordinul de protecție poate fi o soluție temporară pentru victimele violenței domestice, dar este important ca acestea să cunoască opțiunile disponibile. De asemenea, brățara electronică reprezintă un instrument nou de protecție, însă există reticență din partea victimelor din cauza lipsei de informații clare. Este necesară o campanie amplă de informare pentru a asigura că femeile înțeleg cum pot beneficia de aceste măsuri de protecție.
Concluzii
Societatea civilă solicită o anchetă în cazul Teodorei Marcu și o evaluare a gestionării plângerilor anterioare. Este esențial să se identifice eventualele neglijențe sau omisiuni ale instituțiilor din sistemul judiciar pentru a preveni astfel de tragedii în viitor. Abordarea corectă a violenței domestice necesită nu doar modificări legislative, ci și o schimbare fundamentală în modul în care societatea percepe și răspunde la acest fenomen.