Războiul hibrid: o realitate ignorată
O zi de discuții cu locuitorii comunei Jilava, situată la doar 15 kilometri de București, evidențiază impactul războiului hibrid în care ne aflăm. Acest tip de conflict, care profită de vulnerabilitățile sociale și se concentrează pe manipularea percepțiilor, afectează profund moralul și capacitatea de rezistență a cetățenilor.
Contextul alegerilor din 2025
Jilava a avut un rol semnificativ în alegerile prezidențiale din 2025, unde George Simion a obținut un impresionant 62% din voturi. În urma scrutinului, un reporter a interacționat cu localnicii, descoperind o stare generală de resemnare și neîncredere în reprezentanții statului. Un locuitor a menționat: „Viața merge înainte, bătrânețea la fel”, subliniind dificultățile economice și lipsa de speranță pentru un viitor mai bun.
Opinile locuitorilor
Discuțiile cu cetățenii au relevat sentimente de frustrare. Un bărbat a declarat că, indiferent de politicile implementate, „viața merge greu”, evidențiind problemele economice și nevoile de bază, cum ar fi medicamentele și utilitățile. O altă femeie, temându-se de viitorul copiilor ei, a afirmat că „ăștia de 35 de ani ne-au distrus, noi murim.” În contrast, un alt votant al lui Nicușor Dan a exprimat optimism, afirmând că România „se îndreaptă spre un viitor mai luminos”, dar a subliniat necesitatea ca președintele să asculte vocea poporului.
Mulți locuitori s-au arătat reticenți să discute despre politică, refuzând să interacționeze cu presa, ceea ce sugerează o oboseală și o neîncredere profundă în instituțiile statului.
Expertiza pe tema războiului hibrid
Constantin Ionescu, fost consilier de stat, a subliniat că războiul hibrid, identificat încă din 2022, continuă să afecteze România. Acesta a explicat că alegerile din 2025 au fost un teren fertil pentru intervenții externe, iar manipularea procesului democratic a dus la creșterea neîncrederii în instituții. Consultantul Radu Magdin a adăugat că aceste acțiuni au loc într-o „zonă gri”, fără o declarație oficială de război, dar cu efecte semnificative asupra societății.
Corneliu Bjola, profesor de științe politice la Universitatea Oxford, a definit războiul hibrid ca o formă sofisticată de agresiune care combină acțiuni militare și non-militare, afectând percepția publicului și slăbind încrederea în instituții.
Impactul asupra cetățeanului obișnuit
Potrivit lui Ionescu, cetățeanul obișnuit este ținta finală a acestui război, fiind expus constant la atacuri informaționale. Războiul hibrid se desfășoară în mințile oamenilor și exploatează vulnerabilitățile sociale, cum ar fi polarizarea și neîncrederea în instituții.
Vulnerabilitățile României
Expertiza a subliniat că România se confruntă cu o serie de vulnerabilități, inclusiv lipsa gândirii critice, corupția și gestionarea ineficientă a infrastructurii critice. Fără o înțelegere profundă a acestor probleme, orice efort de apărare riscă să fie ineficient.
Identificarea inamicului
În contextul geopolitic, România este considerată parte a Occidentului, iar inamicii săi principali sunt Federația Rusă, China, Iran și Coreea de Nord. Ionescu a explicat că, pentru Rusia, războiul hibrid reprezintă o strategie complexă, în care toate instrumentele, inclusiv forța militară, sunt subordonate campaniilor informaționale.
Concluzie
Experții subliniază că România trebuie să dezvolte o reacție instituțională clară și coerentă împotriva războiului hibrid, bazată pe o bună cooperare cu partenerii din UE și NATO. Reziliența cetățeanului și educația sunt esențiale în această luptă, având în vedere că războiul hibrid se desfășoară în permanență, exploatând vulnerabilitățile societății.