Studiu de opinie privind cheltuielile statului
Un recent studiu realizat de INSCOP Research, în perioada 26-30 mai, arată că mai mult de 77% dintre români susțin reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, excluzând cheltuielile cu personalul. Aproape 50% dintre respondenți se pronunță în favoarea diminuării salariilor personalului bugetar.
Reducerea cheltuielilor de funcționare
Conform datelor, 58,4% dintre respondenți afirmă că sunt total de acord cu reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, altele decât cele cu angajații, iar 18,8% sunt oarecum de acord, acumulându-se astfel un total de 77,1%. În contrast, 5,2% s-au declarat oarecum împotrivă, iar 13,7% complet împotrivă. 4% dintre respondenți nu au oferit un răspuns. Susținerea pentru reducerea cheltuielilor este mai pronunțată în rândul votanților PNL și USR, unde aproape 90% dintre aceștia sunt de acord, dar și peste 65% dintre votanții PSD și AUR, bărbații, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București sau din orașe mari, precum și angajații din sectorul public.
Reducerea personalului din sectorul bugetar
Când a fost întrebată despre reducerea personalului din sectorul bugetar ca măsură de diminuare a deficitului bugetar, 46,7% dintre români au declarat că sunt total de acord, iar 20,7% că sunt oarecum de acord, rezultând un total de 67,3%. 7,8% s-au arătat oarecum împotrivă, iar 21,3% complet împotrivă, cu o pondere a non-răspunsurilor de 3,6%. Susținerea pentru reducerea personalului este similară cu cea pentru reducerea cheltuielilor de funcționare, fiind în principal sprijinită de votanții PNL și USR (aproximativ 80%), dar și de 68% dintre votanții PSD și 63% dintre cei ai AUR, bărbați, persoane cu educație superioară, locuitori din orașe mari și angajați din sectorul privat.
Reducerea salariilor în sectorul bugetar
În ceea ce privește reducerea salariilor în sectorul bugetar, 29,9% dintre respondenți au spus că sunt total de acord, iar 18,5% că sunt oarecum de acord, ceea ce aduce totalul la 48,4%. 12,5% au fost oarecum împotrivă, iar 35,1% complet împotrivă, cu o pondere a non-răspunsurilor de 4,1%. Susținerea pentru reducerea salariilor este mai pronunțată în rândul votanților USR și AUR, bărbați și persoane cu vârste între 30 și 44 de ani. Tinerii sub 30 de ani și angajații din sectorul public sunt cei mai împotrivă acestei măsuri.
Reducerea investițiilor
Doar 15,4% dintre români sunt total de acord cu reducerea investițiilor, iar 11,5% că sunt oarecum de acord, totalizând 26,8%. 13,3% s-au arătat oarecum împotrivă, în timp ce 54,5% au fost complet împotrivă. 5,4% nu au știut sau nu au răspuns. Susținerea pentru reducerea investițiilor este mai mare în rândul votanților AUR, persoanelor cu educație primară și locuitorilor din mediul rural. Cei mai mulți împotriva acestei măsuri sunt votanții PNL, USR, PSD, persoanele cu educație superioară, locuitorii din mediul urban și angajații din sectorul privat.
Creșterea taxelor pentru firme
Numai 12,4% dintre respondenți au declarat că sunt total de acord cu majorarea taxelor pentru firme, iar 13% că sunt oarecum de acord, ceea ce face un total de 25,4%. În contrast, 18,5% s-au arătat oarecum împotrivă, iar 51,7% complet împotrivă, cu o pondere a non-răspunsurilor de 4,4%. Respondenții din toate categoriile sociale manifestă un dezacord puternic, aproximativ 70% fiind împotriva creșterii acestor taxe.
Concluzii
Directorul executiv al INSCOP Research a subliniat că sprijinul populației pentru măsurile de reducere a deficitului bugetar variază în funcție de percepția impactului personal asupra veniturilor. Reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului este cea mai populară, cu 77% dintre respondenți susținând-o, în timp ce reducerea personalului din sectorul bugetar se bucură de acordul a 67%, iar reducerea salariilor în sectorul bugetar de aproape 48%. Opoziția față de reducerea investițiilor este semnificativă, cu doar 27% de acord, iar majorarea taxelor pentru firme este percepută ca o frână economică, cu un sprijin de 25%.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.150 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ± 2,9%, la un grad de încredere de 95%.