Înălțarea Domnului 2025: O sărbătoare semnificativă
Înălțarea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinismului, celebrată la 40 de zile după Paște. Aceasta marchează momentul în care Iisus Hristos, după Învierea Sa, s-a înălțat la cer în fața apostolilor. În anul 2025, sărbătoarea va avea loc pe 29 mai și va fi observată atât de Biserica Ortodoxă, cât și de Biserica Catolică.
Conform Noului Testament, după ce a stat timp de 40 de zile cu apostolii, învățându-i și întărindu-i în credință, Hristos s-a înălțat la cer din Muntele Măslinilor, promițându-le că va trimite Duhul Sfânt la Cincizecime (Rusalii).
Semnificația praznicului bisericesc
În primele secole ale creștinismului, Înălțarea Domnului era sărbătorită împreună cu Pogorârea Duhului Sfânt, la Rusalii, la 50 de zile după Paște. Spre sfârșitul secolului al IV-lea, în urma deciziilor sinoadelor bisericești, s-a stabilit ca Înălțarea să fie prăznuită separat, la 40 de zile după Paște, primind astfel o dată distinctă în calendarul creștin. De asemenea, prin hotărârile adoptate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anii 1999 și 2001, sărbătoarea a fost consacrată și drept Zi a Eroilor, fiind declarată sărbătoare națională bisericească.
În tradiția populară, această zi este cunoscută și sub numele de „Ispas”, denumire inspirată de un personaj legendar, un cioban care ar fi fost martor la Înălțarea Domnului și care, ascuns printre pietre, a povestit ulterior minunea trăită.
Înălțarea Domnului simbolizează sfârșitul prezenței trupești a Mântuitorului pe pământ și deschide calea pentru Pogorârea Duhului Sfânt, care este celebrată la Cincizecime. Această sărbătoare are loc întotdeauna într-o zi de joi, fiind legată direct de Paște, conform relatărilor din Noul Testament, în special din Faptele Apostolilor (1:9-11), Evanghelia după Luca (24:50-53) și Evanghelia după Marcu (16:19).
Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Domnului
În România, sărbătoarea Înălțarea Domnului este marcată nu doar prin slujbe religioase, ci și printr-o varietate de tradiții și obiceiuri populare cu semnificații spirituale profunde. Aceste obiceiuri îmbină credința creștină cu elemente din tradiția populară. Credincioșii merg la biserică pentru a participa la Sfânta Liturghie, unde se citește relatarea biblică a Înălțării (Faptele Apostolilor 1:1-12), iar preoții rostesc rugăciuni de pomenire pentru cei adormiți.
În credința populară, până la Înălțare se spune „Hristos a înviat”, iar în ziua praznicului, credincioșii se salută cu formula: „Hristos S-a înălțat!”, la care se răspunde: „Adevărat S-a înălțat!”. De asemenea, se fac pomeni pentru sufletele celor care nu mai sunt printre noi, oferind colaci, vin și ouă roșii.
Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor
Pe lângă semnificația religioasă, Înălțarea Domnului este și Ziua Eroilor. Potrivit biroului de presă al Patriarhiei Române, „În ziua Praznicului Înălțării Domnului, joi, 29 mai 2025, la ora 12.00, clopotele tuturor locașurilor de cult din Patriarhia Română vor fi trase în semn de veșnică pomenire, prețuire și recunoștință față de eroii care s-au jertfit pentru libertatea, demnitatea și unitatea poporului român, mărturisirea credinței creștine și apărarea țării.”
Pomenirea eroilor români la sărbătoarea Înălțării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920 și a fost consfințită prin alte două hotărâri sinodale în anii 1999 și 2001, când această zi a fost proclamată Sărbătoare Națională Bisericească. Catedrala Națională din București, edificată în memoria tuturor eroilor români, are ca primul hram Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor, iar al doilea hram este Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României.