Puterea decizională a PSD în formarea guvernului
Partidul Social Democrat (PSD) are controlul asupra viitorului executiv, având opțiunea de a decide dacă va forma un guvern minoritar sau unul cu o majoritate solidă în Parlament. Liderii social-democrați sugerează că o coaliție pro-europeană nu poate fi realizată fără sprijinul PSD, ceea ce le oferă o poziție avantajoasă în negocierile politice. Noul președinte interimar, Sorin Grindeanu, se confruntă cu provocarea de a unifica diversele viziuni din partid pentru a-și consolida autoritatea înainte de Congresul din toamnă.
Negocierile și strategiile PSD
PSD își manifestă influența prin majoritatea fragilă din Parlament, unde fără susținerea sa, orice guvernare ar risca să fie minoritară. Sorin Grindeanu a declarat: „Nu vrem să fim folosiți pe post de sac de box de cei care invocă greaua moștenire”, referindu-se la presiunea publică asupra partidului de a-și asuma responsabilitatea guvernării. În același timp, Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, a afirmat că „opinia generală este de retragere în opoziție a partidului”.
Scenariile discutate în PSD
În prezent, PSD analizează trei scenarii, care vor fi revizuite într-o ședință premergătoare jurământului lui Nicușor Dan în fața Parlamentului. Primul scenariu prevede intrarea PSD la guvernare împreună cu PNL, USR, UDMR și minorități, deși este puțin probabil ca PSD să obțină funcția de prim-ministru. Această opțiune este susținută de lideri precum Mihai Tudose și Constantin Toma. Al doilea scenariu vizează o opoziție constructivă, unde PSD nu va avea miniștri, dar va susține anumite măsuri în Parlament. Această variantă se bucură de popularitate în rândul social-democraților, deoarece ar permite PSD să influențeze un guvern minoritar. A treia variantă presupune o opoziție totală alături de AUR, POT și SOS, pentru a se regrupa după recentele eșecuri electorale.
Schimbările de leadership în PSD
Recenta numire a lui Sorin Grindeanu ca președinte interimar a avut loc după demisia lui Marcel Ciolacu, în urma unui eșec electoral la alegerile prezidențiale. Grindeanu a fost ales cu 67 de voturi, în timp ce contracandidatul său, Daniel Băluță, a obținut doar 14 voturi. Totuși, alegerea sa a fost contestată de unii membri ai partidului, care au susținut că buletinele de vot erau deja tipărite înainte de vot. Criticile s-au concentrat și pe lipsa unui vot deschis pentru propuneri alternative.
Viitorul ideologic al PSD
Următoarele luni se anunță cruciale pentru PSD, care trebuie să organizeze un nou congres, la un an după alegerea lui Marcel Ciolacu ca președinte. În plus față de alegerea unei noi conduceri, se discută și despre direcția ideologică a partidului. Statutul PSD definește partidul ca fiind „un partid de stânga modern și progresist”, dar unii membri sugerează o orientare către conservatorism, având în vedere pierderea de voturi în zonele rurale în fața AUR. Congresul extraordinar va avea loc în această toamnă, iar delegații vor decide asupra noii conduceri, în timp ce se conturează o echipă în jurul lui Sorin Grindeanu.