Rezultate eronate în testele antidrog realizate de poliție
Aproape 50% dintre testele antidrog efectuate de poliție în ultimul an au avut rezultate eronate, conform unui răspuns oficial al Poliției Române. Această informație a fost obținută de Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzului Statului (FACIAS), care a solicitat date privind eficiența testelor antidrog utilizate de polițiști.
Detalii privind rezultatele testelor
Din răspunsul Poliției Române reiese că, între 18 iulie 2024 și 28 aprilie 2025, au fost efectuate 3.367 de teste preliminare ce au înregistrat rezultate pozitive. Cu toate acestea, pentru 1.450 dintre aceste teste, analizele de laborator ulterioare au confirmat rezultate negative. Astfel, 43% dintre rezultatele pozitive au fost infirmate de analizele toxicologice.
Consecințele testelor fals pozitive
FACIAS a subliniat că un test fals pozitiv are aceleași consecințe juridice ca și un rezultat pozitiv confirmat, inclusiv suspendarea permisului de conducere și stigmatizarea persoanelor implicate. De asemenea, Poliția Română a explicat că discrepanțele dintre rezultatele aparatelor de testare și cele ale analizelor de laborator pot fi cauzate de:
- Diferențele între tipurile de probe analizate (salivă vs. sânge/urină);
- Metodele distincte de recoltare și analiză;
- Sensibilitatea aparatelor la anumiți compuși;
- Prezența substanțelor într-o concentrație nedetectabilă prin metodele de laborator.
FACIAS a atras atenția asupra lipsei de transparență în ceea ce privește lista compușilor și alimentelor care pot genera rezultate fals pozitive.
Poziția FACIAS și importanța siguranței rutiere
FACIAS a afirmat că, deși susține ferm necesitatea combaterii consumului de substanțe interzise la volan pentru siguranța rutieră, sancțiunile bazate pe dispozitive cu o rată ridicată de eroare, fără confirmare toxicologică, creează situații abuzive.
Legislația și propunerile de modificare
Codul penal actual pedepsește „conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive” cu închisoare de la 1 la 5 ani. Această prevedere a generat dezbateri ample, inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a stabilit că trebuie luată în considerare expertiza medico-legală pentru a demonstra că un șofer se află sub influența drogurilor.
În ciuda acestei decizii, parlamentarii PSD și PNL, inclusiv Alina Gorghiu și Robert Cazanciuc, au inițiat un proiect de lege care propune eliminarea sintagmei „sub influența” din Codul penal. Noua reglementare ar urma să pedepsească șoferii care au substanțe interzise în sânge. Proiectul este în prezent în dezbatere la Camera Deputaților, for decizional în acest caz.