Ilie Bolojan, prim-ministru interimar al României, a lansat vineri o critică ascuță la adresa unei practici pe care o cataloghează drept sistematică în administrația publică. Într-o intervenție la Antena 1, demnitarul a denunțat plasarea selectivă de cadre în poziții cu potențial de extragere de rente, descriind fenomenul printr-un termen precum „pesedism” — practica de a recruta oameni în funcții generatoare de profit.
Mărturisiri despre căderea guvernului
Premierul interimar a atribuit direct căderea cabinetului său măsurilor de austeritate și transparență pe care le-a aplicat. Potrivit lui Bolojan, guvernul a fost votat jos la moțiunea de cenzură tocmai pentru că a încercat să stopeze risipa și pentru că a publicizat probleme legate de consum nejustificat al fondurilor publice. Demnitarul a explicat că deschiderea anchetelor și punerea în lumină a acestor mecanisme de funcționare a incomodat forțe politice cu interes în perpetuarea sistemului.
Diagnosticul privind economia și datoriile
Bolojan a trasat o analiză mai amplă a situației economice a țării, sugerând că declinul relativ al României se datorează calității scăzute a guvernărilor anterioare și, mai ales, deficitului fiscal masiv acumulat până în 2025. Potrivit demnitarului, această situație a obligat autoritățile să contracteze împrumuturi uriașe, care au fost apoi distribuite pe piață în încercarea de a atenua șocul asupra economiei. Drept urmare, plata dobânzilor — estimată la 60 de miliarde de lei doar pentru anul în curs — a absorbit resurse care ar fi putut fi alocate investițiilor în infrastructură, precum construcția unei autostrăzi în Moldavia.
Necesitatea ajustărilor și impactul asupra populației
Prim-ministrul interimar a recunoscut că măsurile de corectare a dezechilibrului bugetar au generat dificultăți pentru cetățeni. Cu toată înțelegerea pentru nemulțumirea populației, Bolojan a argumentat că aceste ajustări au fost inevitabile. El a insinuat că niciun politician nu a vrut inițial funcția de prim-ministru în vara anului trecut, întrucât aceasta presupunea preluarea unei responsabilități de a face tăieturi impopulare. Bolojan a dat de înțeles, fără a numi explicit, că alte formațiuni politice au refuzat să se apropie de această responsabilitate, preferând să aștepte ca altcineva să-și asume costurile politice ale reformei.
Contextul tensiunilor politice
Discursul demnitarului reflectă tensiunile profunde din peisajul politic românesc, unde obiectivele de reformă fiscală intră în conflict direct cu interesele înrădăcinate în aparatul administrativ. Bolojan a insistat că măsurile sale — deschiderea investigațiilor, raporturile publice, punerea sub lupa a angajărilor în sectorul public — au fost necesare pentru a restabili discipline bugetare și pentru a elimina mecanismele de captură a fondurilor publice. În viziunea sa, nu mai poate exista o continuare a practicii de plasare selectivă de cadre în funcții plăcute din punct de vedere financiar.
Sprijinul pentru continuarea reformelor rămâne marginal în Parlament, în timp ce demnitarul așteaptă rezultatele negocierilor pentru formarea unui nou executiv.
Foto: Biro Zoltan / Unsplash