Inflația și Tensiunile Economice Global
Economia globală se confruntă cu ajustări profunde, influențate de pandemie, război, criza energetică și noile tensiuni din Orientul Mijlociu, care amplifică volatilitatea pe piețele internaționale, avertizează Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). Deși România beneficiază de avantaje structurale, începutul anului 2026 aduce semnale îngrijorătoare, iar procesul de scădere a inflației va fi lent și dificil de anticipat.
Volatilitatea Economică Generată de Conflicte
Marinescu subliniază că noile conflicte din Orientul Mijlociu generează „runde severe de volatilitate economică”, în special prin reacțiile rapide ale pieței petrolului. Aceste șocuri nu se transmit instantaneu în economie, ci pe mai multe canale și în etape diferite, afectând inițial costurile de transport, iar ulterior costurile de producție și așteptările inflaționiste. „Aceste mecanisme nu operează simultan și nici uniform”, a explicat el.
Poziția României în Contextul Energetic European
România are totuși elemente de reziliență, având o dependență energetică semnificativ mai redusă comparativ cu alte state din UE. Aproximativ 30% din necesarul de energie este acoperit din importuri, un nivel comparabil cu Suedia și sub cel din Cehia (39%), Polonia (46%) și Ungaria (49%). De asemenea, România se poziționează mai bine în ceea ce privește intensitatea energetică, iar Marinescu consideră că țara poate deveni un pilon de stabilitate în arhitectura energetică regională.
Semnale Negative pentru Economia României în 2026
Deși economia României a continuat să crească în 2025, ritmul a fost mai lent. În ianuarie 2026, industria a scăzut cu 3,9%, iar cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a înregistrat un declin de 9,1%. Apar semnale îngrijorătoare privind restructurări și disponibilizări în rândul unor companii importante, precum Dacia și Azomureș. În 2025, investițiile au avut o contribuție de 1 punct procentual la creșterea de 0,7% a economiei, depășind contribuția consumului.
Provocările Inflației și Politica Monetară
Inflația rămâne o provocare majoră, influențată de factori externi, cum ar fi prețurile combustibililor și alimentelor neprocesate. Marinescu estimează că rata anuală a inflației va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului, menționând că procesul de dezinflație nu va fi liniar. Politica monetară trebuie să fie calibrată cu atenție pentru a distinge între fluctuațiile acute și evoluțiile cu efecte persistente.
Situația Finanțelor Publice și Perspectivele de Viitor
Situația finanțelor publice este critică, cu cheltuieli cu dobânzile ajungând la 3% din PIB, aproape jumătate din deficitul bugetar estimat de 6,2% din PIB. Tensiunile globale pot genera riscuri în creșterea costurilor financiare. Marinescu subliniază importanța disciplinei fiscale și a unei gestionări atente a datoriei publice. Bugetul pentru 2026 prevede alocări pentru investiții de aproximativ 8% din PIB, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani, dar realizarea acestora depinde de capacitatea administrativă de implementare a proiectelor.
Concluzie
România se află într-un context economic complex, în care inflația și instabilitatea globală reprezintă provocări majore. Politicile economice și financiare adoptate vor influența stabilitatea și capacitatea de creștere economică a țării în următorii ani.