Ministrul Muncii, Florin Manole, își exprimă dezacordul față de reformele din administrația publică
Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat miercuri seară că, deși este de acord cu necesitatea reducerii cheltuielilor statului, reformele propuse de Bolojan în administrația publică și locală ar putea fi o alegere nefericită. El a subliniat că reforma trebuie implementată cu prudență, evitând apariția mai multor grile de salarizare în sectorul public.
Critica reformelor propuse
Manole a afirmat că introducerea unei grile distincte pentru o parte a administrației locale ar putea contraveni principiului legii salarizării unitare, care ar trebui să prevadă o singură grilă de salarizare pentru fiecare familie ocupațională. „Unitar înseamnă că vine de la numărul unu, de la o singură grilă de salarizare; în acest caz, nu două”, a explicat el.
Dezechilibrele din administrația locală
Ministrul a evidențiat că dezechilibrele existente între administrațiile locale sunt rezultatul lipsei unei reforme reale în sistemul administrativ. „Este o repercusiune, o măsură care vine în urma absenței reformei administrației publice locale, care a dus la situații de dezechilibru, nedreptate și injustiție”, a afirmat Manole.
Rolul Ministerului Muncii
Florin Manole a reiterat că, în calitate de ministru al Muncii, responsabilitatea sa este de a se ocupa de aspectele legate de minister, nu de cele referitoare la administrația locală. El a menționat că România are obligații asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că introducerea unei grile salariale separate ar putea contraveni acestor angajamente. „O grilă de salarizare unitară înseamnă una, nu două”, a subliniat el.
Implicațiile pentru PNRR
Manole a avertizat că Bruxelles-ul ar putea restricționa demersurile legate de reformele salariale, ceea ce ar putea afecta îndeplinirea jalonului din PNRR, care implică un cost de 770 de milioane de euro ce trebuie realizat până la sfârșitul primei sesiuni parlamentare.
Concluzie
Reformele propuse în administrația publică de către Bolojan pot avea implicații semnificative asupra sistemului de salarizare din România, iar dezacordul exprimat de ministrul Muncii subliniază necesitatea unei abordări prudente și coerente în implementarea acestora.