Recesiunea tehnică în România: Analiză de Cosmin Marinescu
România a intrat oficial în recesiune tehnică după ce PIB-ul a scăzut două trimestre consecutive în 2025, însă semnalele de încetinire erau vizibile încă din 2024. Ajustările bugetare făceau această evoluție aproape inevitabilă, conform analizei lui Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR (Banca Națională a României).
Definiția recesiunii tehnice
Cosmin Marinescu subliniază că recesiunea tehnică este definită prin două trimestre consecutive de scădere economică, măsurată prin dinamica PIB față de trimestrele anterioare. Totuși, el menționează că diferența dintre aceste trimestre negative și o recesiune economică profundă este esențială. Recesiunea economică propriu-zisă implică o deteriorare amplă și durabilă a activității economice, având efecte extinse asupra veniturilor, investițiilor și ocupării forței de muncă.
Contextul european
Marinescu atrage atenția asupra confuziei frecvente între recesiunea tehnică și criza economică severă, menționând că, în ultimii trei ani, zece state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Germania și Austria, au experimentat episoade similare. Totuși, doar câteva dintre acestea au ajuns la recesiuni economice profunde, în principal din cauza crizei energetice generate de războiul din Ucraina.
Evoluția economică din 2024
Încetinirea economiei românești era vizibilă încă din 2024, când recalculările statistice au arătat două trimestre consecutive de scădere de -0,4%. Deși anul s-a încheiat cu o creștere modestă de 0,9%, deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB, iar expansiunea cheltuielilor a fost orientată preponderent către consum, dezechilibrând balanța externă și alimentând „deficitele gemene” bugetar și extern.
Ajustări bugetare și impactul asupra consumului
În 2025, măsurile de ajustare fiscal-bugetară au avut un impact direct asupra cererii interne, consumul contractându-se cu -0,6% în primul trimestru. Gospodăriile au devenit mai prudente, reducând cheltuielile și ajustând așteptările privind veniturile și locurile de muncă. Rata șomajului a crescut, iar numărul locurilor vacante s-a redus la niveluri comparabile cu perioada ajustărilor din 2010-2012.
Investiții ca nou motor economic
Deși ritmul de creștere din 2025 a fost modest (0,6%), structura acesteia indică o tranziție importantă, creșterea fiind susținută de investiții, nu de consum. Fondurile europene, în special cele din Planul Național de Redresare și Reziliență, au fost esențiale pentru creșterea competitivității.
Nevoia de consolidare fiscală
Cosmin Marinescu subliniază că ajustarea bugetară era inevitabilă pentru a evita deteriorarea ratingului de țară și creșterea costurilor de finanțare. Orice ajustare implică un cost pe termen scurt pentru creșterea economică, dar fără corecții, acumularea datoriei publice ar aduce costuri mult mai mari în viitor.
Provocările viitoare
Există riscul ca dinamica negativă să se prelungească dincolo de cele două trimestre de recesiune tehnică. Stabilitatea politică și încrederea investitorilor devin priorități strategice. Bugetul pentru 2026 va reprezenta un test major de maturitate economică, iar consolidarea finanțelor publice trebuie să continue, în paralel cu reforme structurale și politici axate pe competitivitate.
Recesiunea tehnică nu trebuie dramatizată, dar confirmă necesitatea unei consolidări fiscale ferme și a unei schimbări de model economic. Fără disciplină bugetară, investiții și reforme structurale, revenirea la o creștere sănătoasă și sustenabilă nu este posibilă.