Clarificări privind datoriile publice ale României
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că datoria publică a României a depășit 60% din PIB din cauza cheltuielilor statului care au fost mai mari decât încasările, diferența fiind acoperită prin împrumuturi. Nazare a subliniat că această situație nu indică o criză, ci rezultatul unui proces de acumulare pe termen lung.
Cauzele acumulării datoriilor
„Datoria nu crește peste noapte și nu apare dintr-o singură decizie”, a menționat Nazare. El a explicat că nivelul actual reflectă deficitele mari înregistrate în anii anteriori, culminând cu anul 2024, când România a avut un deficit de 9,3% din PIB, însoțit de o creștere economică modestă de 0,9%. De asemenea, România a experimentat politici fiscale expansiuniste, cu creșteri constante ale cheltuielilor, amânând corecții necesare din cauza temerilor legate de consecințele electorale.
Obiectivele actualului Guvern
Guvernul actual are ca prioritate oprirea acestei dinamici și restabilirea ordinii bugetare. Nazare a menționat că, în vara anului trecut, riscul retrogradării ratingului de țară era real, ceea ce ar fi dus la dobânzi mai mari și costuri suplimentare pentru stat, afectând economia. A evitat acest scenariu, menținând ratingul de țară, plăți la zi și realizând investiții record.
Gestionarea datoriilor publice
Ministrul a declarat că în 2025 s-a reușit o reducere semnificativă a deficitului, readucând ajustarea pe calea convenită cu Comisia Europeană. Corecția este în continuare în curs de desfășurare și necesită consecvență. Depășirea pragului de 60% este rezultatul acumulărilor din trecut, nu o consecință a unor decizii recente.
Păstrarea stabilității economice
În concluzie, Nazare a subliniat importanța controlului cheltuielilor curente, menținerii disciplinei bugetare și consolidării creșterii economice. Agențiile de rating au evidențiat că stabilitatea și predictibilitatea sunt esențiale pentru menținerea calificativului de investiții al României, iar dezbaterea publică trebuie să fie responsabilă, având în vedere miza reală a stabilității financiare pe termen lung.