Săptămâna Albă: Tradiții și Obiceiuri
Săptămâna Albă, cunoscută și ca Săptămâna Brânzei, precede Postul Paștelui. Denumirea provine de la alimentele permise în această perioadă: lapte, brânză, ouă și pește.
Zilele Săptămânii Albe
Fiecare zi a săptămânii are denumiri și tradiții specifice:
- Lunea albă: cunoscută și ca Lunea burdufului, se taie burduful de brânză.
- Marțea albă: se recomandă consumul de brânză. Se evită spălatul rufelor și al băilor, deoarece se crede că albește părul.
- Miercurea albă: este zi de dezlegare la lactate și pește. La fel ca în ziua precedentă, nu se spală părul pentru a evita cărunțirea timpurie.
- Joia nepomenită: femeile spală cămășile pentru a fi albe pe parcursul anului, dar nu torc, pentru a proteja bărbații de primejdii. Este cunoscută și ca Joia furnicilor, când se oferă ofrande furnicilor.
- Vineri: se marchează prima din cele 12 vineri scumpe de peste an, cu post și rugăciune, destinate binecuvântării casei și curățirii sufletului.
- Sâmbăta albă: se prepară plăcinte care se dau de pomană. Bărbații nu lucrează, iar femeile nu cos sau spală cămăși bărbătești. Se împart colăcei și colivă pentru cei decedați.
Superstiții și Obiceiuri
În această săptămână, este interzis să se toarcă, pentru a preveni apariția viermilor în fructe. De asemenea, se evită spălatul pe față și pe cap, cu excepția cazului în care se adaugă brânză în apă.
Încheierea Săptămânii Albe
Săptămâna Albă se încheie cu duminica de lăsatul secului de brânză, marcând ultima zi de petrecere înainte de începerea Postului Paștelui.
Respectarea tradițiilor din Săptămâna Albă este esențială pentru credincioși, având un impact semnificativ asupra practicilor culturale și religioase din comunitățile românești.