Independența energetică a României: o realitate discutabilă
Expertul în energie Dumitru Chisăliță subliniază că România nu va atinge independența energetică nici în 2028, nici în 2030 sau 2040. Conform analizei sale, țara continuă să depindă de importuri în momente critice, ceea ce contrazice orice afirmație de autonomie energetică.
Evaluarea independenței energetice
Chisăliță afirmă că independența energetică nu se măsoară în bilanțuri anuale, ci în capacitatea efectivă a unui stat de a-și satisface consumul în fiecare oră, inclusiv în perioadele de vârf sau în situații de criză. „Dacă ai nevoie să imporți energie pentru a face față cererii, nu ești cu adevărat independent. Este doar o iluzie contabilă,” explică el.
Dependența de importuri
În prezent, România importă 77% din necesarul de țiței și produse petroliere și, în condiții de frig intens sau instabilitate geopolitică, depinde de importurile de gaze și energie electrică. Această vulnerabilitate structurală este de așteptat să persiste în anii următori, indiferent de angajamentele politice.
De la independență la securitate energetică
Chisăliță menționează că termenul de „independență energetică” a fost abandonat în politicile occidentale din anii ’80, fiind înlocuit cu conceptul de „securitate energetică”, care este acum și el supus provocărilor geopolitice recente.
Concluzie
România nu dispune de independență energetică reală, iar actuala structură de consum bazată pe petrol importat face imposibilă atingerea acestui obiectiv, în special în condiții de criză energetică.