Ceaușescu, liderul preferat al românilor
Un sondaj recent realizat de Cult Research între 2 și 10 februarie 2026 arată că Nicolae Ceaușescu rămâne cel mai apreciat lider din istoria recentă a României, la mai bine de trei decenii de la căderea regimului comunist. Într-un scenariu ipotetic de vot, Ceaușescu ar obține 41%, depășind semnificativ președinții care au condus țara după 1989.
Clasamentul președinților
Preferințele românilor pentru liderii postdecembriști sunt următoarele:
- Nicolae Ceaușescu: 41%
- Traian Băsescu: 26%
- Emil Constantinescu: 17%
- Klaus Iohannis: 11%
- Ion Iliescu: 5%
Factori demografici și preferințe
Datele sondajului arată că simpatia pentru Ceaușescu este mai pronunțată în mediul rural, în rândul persoanelor cu studii gimnaziale sau profesionale, pensionarilor, șomerilor și persoanelor casnice. În contrast, Traian Băsescu este preferat de antreprenori, de cei cu studii superioare și de locuitorii din orașele mari.
Reacțiile generațiilor
Un aspect important al sondajului este atitudinea diferitelor generații față de figura lui Ceaușescu. Generația X (46-61 de ani) este cea mai reticentă, având un scor de 36% pentru Ceaușescu. În schimb, Generația Y (30-45 de ani) și Generația Z (18-29 de ani) manifestă o simpatie mai mare față de acesta, cu 46% și, respectiv, 42%.
Preferințe internaționale
În ceea ce privește personalitățile internaționale, românii sunt divizați între modele progresiste și cele de dreapta:
- Emmanuel Macron: 27%, apreciat de elitele urbane și educate.
- Donald Trump: 26%, votat predominant de susținătorii lui Ceaușescu.
- Vladimir Putin: 17%, popular în special în rândul electoratului cu nivel de educație scăzut din zonele rurale.
Valorile românilor
Deși mulți români manifestă simpatie pentru lideri autoritari, pragmatismul este evident în preferințele pentru stabilitatea statelor. Studiul arată că Japonia și Germania se bucură de cea mai mare încredere, în timp ce Rusia și Coreea de Nord sunt asociate cu instabilitatea.
Metodologia sondajului
Sondajul a fost realizat prin metoda CAWI, pe un eșantion reprezentativ național de 900 de persoane, cu o marjă de eroare de ±3,3%. Rezultatele subliniază un contrast puternic între nostalgia pentru trecut și realitățile contemporane ale politicii românești.
Aceste rezultate sugerează o reorientare a percepțiilor românilor asupra liderilor politici, evidențiind o nostalgie pentru trecutul comunist și o divizare clară între generații în evaluarea acestuia.