Recesiunea tehnică în România
Economia României a intrat tehnic în recesiune, având două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB), conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). PIB-ul României a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV 2025 comparativ cu trimestrul III 2025, după o scădere de 0,2% în trimestrul anterior.
Diferența dintre recesiunea tehnică și recesiunea propriu-zisă
Recesiunea tehnică reprezintă o scădere statistică a activității economice, fără a se reflecta imediat în viața cotidiană a cetățenilor. În contrast, recesiunea propriu-zisă aduce efecte vizibile, cum ar fi creșterea șomajului, inflația ridicată, scăderea veniturilor reale și diminuarea consumului. Iulian Stănescu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, subliniază că recesiunea propriu-zisă este resimțită direct de populație, având impact asupra bugetului personal.
Cauzele recesiunii tehnice
Conform cercetătorului, recesiunea tehnică poate apărea din factori conjuncturali, precum un an agricol slab sau seceta, care pot provoca scăderi temporare ale PIB-ului, fără a duce la un declin economic amplu. De asemenea, autoritățile utilizează termenul de „recesiune tehnică” pentru a menține încrederea în mediul de afaceri și în rândul consumatorilor, având în vedere că o scădere simultană a consumului și investițiilor poate agrava situația economică.
Indicatori relevanți pentru 2025
În 2025, inflația a fost aproape de două cifre, în jur de 10%, iar câștigul salarial mediu net a scăzut în termeni reali cu 4,5%. Aceasta reprezintă cea mai semnificativă scădere a câștigului salarial real din ultimii 27 de ani, fiind necesară o comparație cu anul 1997 pentru a găsi o scădere similară.
Factori determinanți ai scăderii PIB-ului
Stănescu identifică scăderea consumului ca fiind principalul factor care a contribuit la reducerea PIB-ului. Aceasta este legată de numărul populației și de puterea de cumpărare, România confruntându-se cu o scădere și o îmbătrânire a populației. Deși imigrația a compensat parțial această scădere, consumul imigranților este mai redus decât al populației rezidente.
Modelul economic și datoria publică
Modelul economic din ultimul deceniu, bazat pe împrumuturi publice și fonduri europene, a dus la o creștere a datoriei publice de la 37% din PIB la 60%. Resursele au fost direcționate către sectoare care nu generează exporturi sau creștere de productivitate, cum ar fi infrastructura. Acest lucru a creat un dezechilibru economic și a dus la creșterea prețurilor la energie, afectând industriile și producția agroalimentară.
Concluzie
Impactul recesiunii tehnice asupra economiei României depinde de evoluția veniturilor, a investițiilor productive și a consumului, aspecte esențiale pentru a determina dacă această situație statistică se va transforma într-un declin economic resimțit la scară largă.