Guvernul și recesiunea: o ajustare sănătoasă?
Executivul încearcă să prezinte recesiunea tehnică ca pe o „ajustare sănătoasă” a economiei, în ciuda faptului că datele oficiale confirmă o scădere a PIB-ului pe două trimestre consecutive. În timp ce discursul oficial subliniază necesitatea de a avea „încredere”, realitatea este marcată de taxe mai mari, un consum stagnat și o industrie în declin.
Statistica versus realitate: o creștere economică anemică
Guvernul se bazează pe cifra de 0,6% ca pe o dovadă a stabilității economice, dar aceasta este atât de mică încât intră în marja de eroare. În realitate, se înregistrează o scădere de -1,9% în ultimul trimestru al anului 2025. Această „încetinire temporară” este rezultatul unui pachet fiscal care a afectat sever mediul de afaceri, ignorând dificultățile cu care se confruntă companiile și cetățenii afectați de inflație.
Investiții publice: realitate versus declarații
Executivul raportează un „record istoric” de 138 miliarde de lei în investiții publice, dar întrebarea rămâne: unde se regăsesc acești bani în economia reală? În timp ce exporturile sunt promovate ca un motor de creștere, scăderea consumului intern, cauzată de măsurile de austeritate, afectează semnificativ economia.
Argumente oficiale și percepții publice
Guvernul justifică măsurile prin invocarea unui „scenariu pesimist” care ar fi putut fi evitat. Se susține că disciplina bugetară este esențială pentru stabilitate, dar recesiunea tehnică generată de această disciplină devine un obstacol în calea dezvoltării. Cetățenii nu caută „stres și alarme false”, ci o creștere economică reală, care să se reflecte în nivelul de trai.
Concluzie
După 35 de ani de tranziție, faptele guvernului, deși sunt prezentate ca progrese, seamănă mai degrabă cu o stagnare dureroasă, vândută drept stabilitate, lăsând cetățenii să se întrebe despre viitorul economic al țării.