România în recesiune tehnică
Economia României a intrat în recesiune tehnică, înregistrând două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB). Conform președintelui Asociației CFA România, Adrian Codirlașu, perspectivele economice sunt dificile. „Economia nu merge bine. Nu va merge bine anul acesta, poate nici anii următori. Va fi greu de ieșit din această situație”, a declarat Codirlașu pentru Digi24.ro. Datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS) arată că PIB-ul în trimestrul IV din 2025 a fost, în termeni reali, cu 1,9% mai mic față de trimestrul III, iar în trimestrul anterior, economia scăzuse deja cu 0,2% față de trimestrul II.
Definiția recesiunii tehnice
Recesiunea tehnică este definită statistic ca o scădere a PIB-ului timp de două trimestre consecutive. Aceasta nu implică automat o criză economică severă, ci semnalează o perioadă de încetinire sau contracție economică. Economiștii subliniază că economiile evoluează în cicluri, alternând între expansiune și stagnare. De obicei, recesiunile tehnice sunt limitate și pot fi urmate de reveniri rapide, în funcție de politicile economice și de contextul internațional. Indicatorii actuali nu indică o criză economică profundă în România.
Factorii care contribuie la contracția economică
Adrian Codirlașu a identificat reducerea consumului ca principalul factor pentru contracția economică, după ani în care acesta a susținut creșterea. Inflația de aproximativ 10% și creșterile salariale de doar 5% au dus la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare, afectând consumul. Se estimează că, în perioada următoare, consumul nu va mai contribui semnificativ la creșterea economică. O eventuală revenire ar putea fi susținută de investiții și fonduri europene, dar acest lucru depinde de implementarea reformelor necesare.
Deficitul bugetar și perspectivele economice
Codirlașu a subliniat că situația economică actuală este legată de un deficit bugetar ridicat, gestionat prin majorări de taxe și inflație, măsuri care au redus puterea de cumpărare și au afectat economia privată. Reducerea deficitului ar trebui realizată prin diminuarea cheltuielilor publice, nu prin creșterea taxelor. El a avertizat că România riscă o perioadă de stagflație, caracterizată prin stagnare economică și inflație ridicată, o combinație dificil de gestionat.
Reacția oficialilor români
Premierul Ilie Bolojan a declarat că recesiunea tehnică face parte din „costul anticipat și inevitabil” al tranziției de la un model economic bazat pe consum și deficit către unul bazat pe investiții și productivitate. Consilierul Victor Giosan a explicat că recesiunile tehnice sunt fenomene normale după perioade lungi de creștere accelerată. Totuși, economiștii avertizează că evoluția economiei în următorii ani va depinde de politicile fiscale, de capacitatea autorităților de a reduce dezechilibrele bugetare și de a susține investițiile.
Concluzie
Recesiunea tehnică din România evidențiază provocările economice cu care se confruntă țara, iar perspectivele pe termen lung depind de măsurile adoptate de autorități pentru a stimula creșterea economică și a corecta dezechilibrele bugetare.