Critica lui Luis Lazarus în Parlamentul European
Europarlamentarul Luis Lazarus a contestat recent decizia de a acorda un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, în cadrul unei sesiuni din Parlamentul European. El a subliniat nemulțumirea față de modul în care sunt utilizați banii contribuabililor români.
Împrumutul de 90 de miliarde pentru Ucraina
„Exact, în momentul ăsta noi suntem puși să votăm un așa-zis împrumut pentru Ucraina… de doar 90 de miliarde. Eu nu prea vreau să votez. Ia uite ce aplaudă ăștia! Le place să mai dea 90 de miliarde Ucrainei”, a afirmat Lazarus. El a menționat că, în ciuda încercărilor de a bloca împrumutul, acesta a fost aprobat, cu un vot de aproximativ 100 de voturi împotrivă față de peste 400 pentru împrumut.
Critica asupra utilizării fondurilor
Lazarus a adus în discuție faptul că Uniunea Europeană nu are fonduri proprii, ci se bazează pe contribuțiile statelor membre, inclusiv România. „Deci, ați văzut ce s-a întâmplat, acum ies din plen, după ce nu s-a putut bloca împrumutul pentru Ucraina. Păi, n-ați zis, mă, că i-ați bătut de acum 4 ani? Din 2022 îi tot bateți și nu s-a mai întâmplat nimic”, a continuat el.
Impactul asupra României
Lazarus a subliniat că România se confruntă cu un deficit semnificativ, exacerbându-se în perioada pandemiei și a războiului. El a criticat politica fiscală a guvernului, care, în opinia sa, îndreaptă fonduri de la sănătate și educație către Ucraina. „E tragic ce se petrece. Luăm banii de la sănătate și de la educație ca să-i trimitem în Ucraina”, a spus el.
Consecințele războiului asupra economiei
Lazarus a evidențiat corelația între creșterea prețurilor la combustibil și războiul din Ucraina, menționând că taxele au crescut fără să se observe o scădere a prețurilor la benzină și motorină. El a făcut apel la români să rămână activi și să conteste deciziile guvernului, subliniind că „taxele nu scad mâine” și că este necesară o presiune constantă asupra decidenților pentru a răspunde nevoilor cetățenilor.
Concluzie
Critica lui Luis Lazarus în Parlamentul European reflectă o frustrare profundă în rândul românilor cu privire la utilizarea fondurilor publice, evidențiind tensiunile existente între sprijinul acordat Ucrainei și nevoile interne ale României.