Deficitul bugetar: O problemă structurală
Deficitul bugetar al României nu se datorează unui nivel scăzut al impozitelor, ci unui model economic dezechilibrat. România exportă materii prime precum grâu și lemn, dar importă produse finite, cum ar fi biscuiții și mobila, fără a reuși să transforme energia în avantaj industrial.
Scurgerea de profit și soluțiile greșite
Aproximativ 12 miliarde de euro se pierd anual prin metode de optimizare fiscală legale, dar discutabile din punct de vedere economic. În loc să abordeze problema prin măsuri structurale, guvernul a optat pentru majorarea impozitelor, o soluție asemănătoare cu creșterea prețului apei în locul reparării unei țevi sparte.
Controlul fiscal și investițiile
Guvernul nu a întărit structurile de control pentru prețurile de transfer și nu a profesionalizat administrarea fiscală, alegând în schimb să impoziteze suplimentar pe cei care nu pot muta rapid activitatea. Industria românească se confruntă cu prețuri volatile la energie și lipsa unor contracte stabile pe termen lung, ceea ce împiedică transformarea energiei într-un avantaj competitiv.
Deficitul agroalimentar și lipsa de infrastructură
România produce masiv materie primă agricolă, dar procesarea insuficientă duce la un deficit agroalimentar. Acest deficit este rezultatul lipsei de infrastructură pentru procesare și logistică, necesare pentru integrarea verticală a producției. În loc de stimulente pentru procesarea internă, guvernul a ales să majoreze impozitele.
Investițiile străine și integrarea locală
Investițiile străine sunt esențiale, dar fără integrare locală devin enclave. Ar fi fost necesare facilități fiscale legate de procentul de furnizori locali și reinvestirea profitului. Măsurile actuale, care se concentrează pe majorarea taxelor, nu construiesc ecosisteme industriale, ci doar creează presiune fiscală asupra celor care deja produc.
Impactul majorării impozitelor
Majorarea taxelor poate genera venituri pe termen scurt, însă într-un context economic fragil, aceasta comprimă investițiile și reduce dinamica economică. Stabilitatea reală nu provine din majorări fiscale, ci din creșterea exporturilor, integrarea lanțurilor valorice și consolidarea capitalului românesc.
Concluzie
Înainte de a crește impozitele, un guvern strategic ar fi trebuit să implementeze reforme structurale pentru a combate optimizarea fiscală agresivă și a dezvolta o economie bazată pe valoare adăugată, nu pe presiune fiscală. Istoria economică arată că țările care au prosperat au făcut-o prin creșterea producției, nu prin majorarea impozitelor.