Efectul reformelor premierului Ilie Bolojan asupra sectorului public
Începând cu anul 2026, sectorul public din România a înregistrat o creștere surprinzătoare a recrutărilor, cu un avans de 60% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. De la începutul lunii ianuarie, au fost scoase la concurs peste 1.500 de locuri de muncă în instituțiile statului, în timp ce sectorul privat a rămas staționar, cu aproximativ 20.000 de locuri disponibile.
Dilema bugetară
Creșterea angajărilor survine într-un context de incertitudine economică, guvernul anunțând o reducere a „anvelopei salariale” cu 10% pentru 2026. Bogdan Badea, CEO eJobs, a subliniat că nu este clar dacă această reducere se va traduce în concedieri, scăderi de salarii sau diminuarea sporurilor.
În ciuda acestor presiuni, premierul Ilie Bolojan a respins zvonurile despre reducerile salariale, considerându-le nefondate și subliniind că prioritatea guvernului rămâne angajarea răspunderii în reforma pensiilor magistraților.
Distribuția locurilor de muncă
Bucureștiul domină piața muncii în sectorul public, având 255 de poziții deschise, fiind singurul oraș cu peste 100 de anunțuri. Alte orașe importante pentru recrutare includ:
- Timișoara: 63 posturi
- Ploiești: 59 posturi
- Brașov: 54 posturi
- Cluj-Napoca și Constanța: 52 de posturi fiecare
În contrast, orașe precum Drobeta Turnu Severin și Călărași au avut doar câte 10 locuri de muncă disponibile în primele săptămâni ale anului.
Tipologia posturilor disponibile
Posturile disponibile în sectorul public vizează, majoritar, candidați cu nivel mediu de pregătire, regimul de muncă fiind exclusiv de la sediu (full-time). Se observă o tendință de angajare pe bază de proiect, cu aproximativ 270 de contracte pe durată determinată.
Cele mai solicitate funcții includ:
- Transport: Șoferi pentru microbuze școlare și ambulanțe.
- Administrație: Șefi de serviciu, referenți și personal medical.
- Mentenanță: Îngrijitori și muncitori calificați.
Transparența salariilor în sectorul public
O diferență majoră între sectorul public și cel privat este lipsa de transparență în ceea ce privește salariile. În timp ce 40% dintre angajatorii din sectorul privat afișează salariul în anunțurile de recrutare, în sectorul public acest procent este aproape zero, candidații aflând suma abia în etapele avansate ale selecției.
În prezent, România are aproximativ 1,3 milioane de bugetari, dintre care peste 815.000 lucrează în administrația centrală. Ministerele de forță și cele sociale, precum Educația, Sănătatea, Internele, Apărarea și Finanțele, rămân cei mai mari angajatori din țară.
Concluzie
Creșterea recrutărilor în sectorul public, în ciuda reducerilor salariale anunțate, ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea bugetară și transparența în procesul de angajare, având implicații semnificative asupra stabilității economice și a încrederii în administrația publică.