Refuzul Italiei și Poloniei de a se alătura Consiliului pentru Pace
Polonia și Italia au anunțat miercuri că nu vor participa la „Consiliul pentru Pace” inițiat de președintele american Donald Trump, extinzând lista aliaților Washingtonului care preferă să rămână în expectativă. România, care a fost invitată, nu a oferit încă un răspuns inițiativei președintelui SUA.
Contextul inițiativei lui Trump
Proiectul a fost conceput inițial pentru a consolida încetarea focului în Fâșia Gaza, dar Trump îl vede ca un forum mai amplu pentru soluționarea conflictelor internaționale. Această ambiție a stârnit rezerve în rândul mai multor state occidentale, care se tem că ar putea deveni un rival al Națiunilor Unite.
Decizia Poloniei
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că, având în vedere anumite îndoieli legate de formatul consiliului, Polonia nu se va alătura deocamdată lucrărilor acestuia, dar va analiza situația. El a subliniat că relațiile cu Statele Unite rămân o prioritate și că decizia ar putea fi reconsiderată „dacă circumstanțele se vor schimba”.
Poziția Italiei
Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a confirmat că Italia nu se va înscrie în inițiativă, invocând „o barieră constituțională de netrecut”. Tajani a explicat că Italia poate adera la organizații internaționale doar „pe baze de egalitate între state”, o condiție pe care statutul actual al Consiliului nu o îndeplinește, deoarece oferă președintelui Trump puteri executive extinse.
Colaborarea pentru pace
Tajani a afirmat că Italia este pregătită să colaboreze la eforturile de reconstrucție pentru pace în Orientul Mijlociu, dar nu poate semna în aceste condiții. Premierul Giorgia Meloni, apropiată de Trump, a cerut modificarea statutului Consiliului pentru Pace pentru ca Italia să poată adera, dar până acum nu au fost anunțate schimbări.
Concluzie
Refuzul Poloniei și Italiei de a adera la Consiliul pentru Pace subliniază reticența unor state europene de a se angaja într-o inițiativă percepută ca având potențialul de a rivaliza cu structuri internaționale deja existente, precum Națiunile Unite, și sugerează o posibilă reconfigurare a relațiilor internaționale în contextul inițiativelor lui Trump.