Reforma pensiilor magistraților în incertitudine legală
Reforma pensiilor de serviciu pentru magistrați se confruntă cu o nouă etapă de incertitudine legală. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a semnalat că noua lege ar putea încălca dreptul Uniunii Europene, invocând încălcarea principiilor fundamentale precum proporționalitatea, egalitatea și securitatea juridică. Aceste aspecte generează un tratament discriminatoriu care afectează stabilitatea financiară a judecătorilor.
Amânările Curții Constituționale
În acest context, ÎCCJ a cerut Curții Constituționale (CCR) să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a verifica conformitatea legii cu normele comunitare. CCR a amânat deja de cinci ori o decizie pe acest subiect, stabilind un nou termen pentru 18 februarie, în care judecătorii constituționali vor analiza documentația primită de la ÎCCJ.
Avertismentul lui Augustin Zegrean
Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, a subliniat gravitatea unei posibile sesizări către CJUE. Dacă CCR acceptă solicitarea ÎCCJ, dosarul din România va fi suspendat automat până la primirea unui verdict de la CJUE, o procedură ce poate dura, în medie, doi ani. Totuși, având în vedere că este vorba despre statutul judecătorilor și o temă de interes național, instanța europeană ar putea acorda prioritate acestui caz.
Zegrean a menționat că CCR are capacitatea de a respinge cererea de sesizare a CJUE dacă o consideră neîntemeiată, amintind că instanța constituțională din România s-a adresat CJUE doar o singură dată până acum.
Precedente internaționale
Zegrean a făcut referire la situații similare din Polonia și Ungaria, unde puterea politică a încercat să forțeze pensionarea anticipată a judecătorilor. În ambele cazuri, magistrații au câștigat la CJUE, iar argumentul central al instanței europene a fost protecția „încrederii legitime”, subliniind că judecătorii nu pot fi excluși din sistem prin modificări legislative bruște și imprevizibile.
Concluzie
Reforma pensiilor pentru magistrați riscă să stagneze timp de ani, afectând astfel stabilitatea sistemului judiciar din România, iar deciziile viitoare ale CCR și CJUE vor avea un impact semnificativ asupra statutului și drepturilor judecătorilor.