Ceremonia de canonizare a 16 românce cu viață sfântă
Vineri, la Catedrala Patriarhală, va avea loc ceremonia de proclamare a canonizării a 16 românce cu viață dedicată sfințeniei. Ceremonia va fi oficiată de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, împreună cu ierarhii Sfântului Sinod.
Programul ceremoniei
Conform unui comunicat al Patriarhiei Române, programul va începe la ora 7:45 cu purtarea în procesiune a sfintelor moaște din Catedrala Patriarhală, inclusiv moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena, și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, precum și cele ale Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina din Reședința Patriarhală. Acestea vor fi așezate în Baldachinul Sfinților, facilitând accesul pelerinilor la închinare.
Între orele 8:30 și 12:30, va fi săvârșită Sfânta Liturghie de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod. La final, înainte de încheierea Sfintei Liturghii, va avea loc solemnitatea proclamării canonizării celor 16 românce.
Lista celor 16 românce canonizate
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea următoarelor 16 femei:
- Doamna Maria Brâncoveanu (1661 – 1729), soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, cu titulatura de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, cinstire pe 16 august;
- Schimonahia Filofteia Antonescu (jumătatea sec. al XVIII-lea – 1833), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, cinstire pe 12 aprilie;
- Monahia muceniță Evloghia Țârlea (1908 – 1949), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești, cinstire pe 19 decembrie;
- Schimonahia Elisabeta Lazăr (1970 – 2014), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea, cinstire pe 5 iunie;
- Monahia Platonida (1487-1554), soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș, cinstire pe 26 septembrie;
- Măndălina Cătălinici (1895-1962), cu titulatura de Sfânta Magdalena de la Mălainița, cinstire pe 15 octombrie;
- Schimonahia Mavra (sec. XVII-XVIII), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău, cinstire pe 4 mai;
- Schimonahia Nazaria (1697-1814), prima stareță a Mănăstirii Văratic, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic, cinstire pe 17 august;
- Schimonahia Olimpiada (1757-1842), ctitora Mănăstirii Văratic, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic, cinstire pe 17 august;
- Olimpia Tănase (1880-1967), mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, cu titulatura de Sfânta Olimpia din Fărcașa, cinstire pe 4 iulie;
- Blandina Gobjila (1906-1971), învățătoare deportată în Siberia, cu titulatura de Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași, cinstire pe 24 mai;
- Monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu, cinstire pe 17 august;
- Anastasia Șaguna (1785-1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, cu titulatura de Sfânta Anastasia Șaguna, cinstire pe 1 decembrie;
- Monahia Filotimia Manolache (1896-1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, cinstire pe 6 iulie;
- Monahia Antonina Diaconu (1923-2011), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana, cinstire pe 23 decembrie;
- Monahia Matrona Ciupelea (1852-1935), stareța Mănăstirii Hurezi, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi, cinstire pe 5 mai.
Concluzie
Ceremonia de canonizare a acestor 16 românce subliniază contribuția lor spirituală și istorică în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, având un impact semnificativ asupra comunității religioase și a pelerinilor din România.