România, în fața unei perioade dificile
România se confruntă cu un deficit bugetar de 6% din PIB în 2026, conform estimărilor JP Morgan. Deși autoritățile anunță măsuri de austeritate, acestea sunt mai degrabă exerciții de imagine decât soluții reale, având în vedere cheltuielile publice excesive.
Stabilitatea bugetară, un joc precar
În cadrul evenimentului CFA Forecast Dinner 2026, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc de la JP Morgan a subliniat că un deficit de maximum 6% din PIB pentru anul curent este realizabil, dar se bazează pe fundații instabile. Stabilitatea bugetară este afectată de măsurile de austeritate forțată, cum ar fi înghețarea salariilor și pensiilor pentru doi ani consecutivi, precum și de creșterea Taxei pe Valoare Adăugată (TVA), care a susținut încasările statului, dar a redus puterea de cumpărare a populației.
Provocările anului 2027
Prognoza pentru 2027 arată o reducere a deficitului sub 5%, dar această estimare se bazează pe o îmbunătățire a colectării veniturilor, un obiectiv pe care România nu a reușit să-l atingă în ultimele două decenii. Deși există eforturi de a reduce decalajul dintre taxele teoretice și cele încasate, sustenabilitatea acestor măsuri este îndoielnică. Presiunea socială va forța, probabil, creșteri salariale care vor pune la încercare credibilitatea fiscală a țării.
Prognoze economice pesimiste
Estimările CFA România pentru 2026 indică o stagnare economică. Aproape 46% dintre experți prevăd o creștere a PIB-ului de doar 1% – 1,5%, semn că măsurile fiscale de control afectează dezvoltarea. De asemenea, 38% dintre specialiști estimează o inflație persistentă, cu o rată de creștere a prețurilor de 5% – 6%, ceea ce va continua să afecteze nivelul de trai.
Concluzie
România se află într-un moment critic, în care credibilitatea fiscală și costurile de împrumut depind de capacitatea Guvernului de a evita surprize bugetare, într-un context de răbdare socială în scădere și marjă fiscală limitată.