Un an de la dispariția Coifului Dacic din Coțofenești
Pe 25 ianuarie 2025, Muzeul Drents din Assen, Olanda, a fost scena unui jaf de proporții, care a dus la dispariția Coifului de la Coțofenești, un simbol al patrimoniului național românesc. Hoții au spart vitrina în care se afla coiful și trei brățări din aur pur în mai puțin de trei minute, reușind să sustragă aceste piese valoroase.
Neajunsurile securității
Incidentul a fost amplificat de neglijența autorităților și a organizatorilor, care au protejat tezaurul cu o sticlă de calitate inferioară. Deși Muzeul Drents fusese avertizat de asigurător cu privire la riscurile de securitate, recomandările de a îmbunătăți protecția au fost ignorate.
Reacții și demiteri la București
După jaful din Olanda, autoritățile române au început să ofere justificări, fără a răspunde la întrebările esențiale legate de ieșirea din țară a acestor piese valoroase. Directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a fost demis, acuzând muzeul-gazdă de lipsă de transparență în privința securității.
Investigații și perspective de recuperare
Procurorul general Alex Florența investighează posibilitatea ca coiful să fi fost folosit ca „monedă de schimb” pentru eliberarea unor infractori. Între timp, detectivul de artă Arthur Brand rămâne optimist, considerând că obiectul ar putea fi intact, ascuns sau îngropat, deoarece topirea lui ar reduce semnificativ valoarea sa.
Apel la colaborare
Arthur Brand a făcut apel la suspecți să colaboreze, avertizând că menținerea coifului dispărut nu este o soluție favorabilă. Coiful de la Coțofenești reprezintă nu doar o valoare materială considerabilă, ci și un simbol al istoriei României, având un impact negativ asupra imaginii țării că a ajuns pe mâna hoților.
Concluzie: Dispariția Coifului Dacic subliniază lacunele din sistemul de securitate și gestionare a patrimoniului cultural, având implicații serioase asupra imaginii României la nivel internațional.