Declinul infrastructurii feroviare din România
România se confruntă cu cea mai slabă infrastructură feroviară din Europa, marcată de mii de restricții de viteză și o rețea învechită. Accidentele feroviare sunt în creștere, iar gările și șinele dispar din peisaj. Aceste probleme sunt rezultatul abandonului, subfinanțării și incompetenței care afectează sectorul feroviar de zeci de ani.
Moștenirea comunistă și degradarea gării
După 1989, România a moștenit un sector feroviar profund deteriorat, cu investiții minime în infrastructură, locomotive și vagoane. Regimul comunist a subminat cultura feroviară și a lăsat în urmă gări degradate și trenuri insalubre. În 1950, lungimea totală a căilor ferate era de 10.853 km, iar la finalul perioadei comuniste a crescut cu doar 490 km. În prezent, rețeaua feroviară a scăzut sub 10.000 km, cu o viteză medie de circulație scăzută din cauza restricțiilor pe sectoare.
Întârzieri și condiții precare de călătorie
Întârzierile trenurilor au devenit o obișnuință, cu întârzieri de până la 60 de minute în sezonul rece. Subfinanțarea cronică afectează capacitatea companiilor CFR de a efectua reparațiile necesare. În 2023, trenurile de călători au acumulat întârzieri echivalente cu 9 ani, iar în 2024, numărul a crescut la peste 12 ani. Condițiile din vagoane sunt precare, cu toalete nefuncționale și vagoane de dormit nesigure.
Accidente frecvente și probleme structurale
Accidentele feroviare s-au înmulțit din cauza infrastructurii uzate, cu doar 3% din rețea modernizată. Exemplele includ tragedia din 2008 de la Valea Călugărească și incidentul din 2023 din gara Galați. Angajații CFR se tem să discute despre condițiile de muncă, iar călătorii evită gările insalubre. De exemplu, Gara SIRCA din Bălțați, jud. Iași, este într-o stare deplorabilă, cu toalete insalubre și pereți deteriorați.
Subfinanțarea sectorului feroviar
Bugetul CFR Infrastructură a scăzut cu aproape 5% în 2025, ajungând la puțin peste 3 miliarde de lei, iar CFR Călători a estimat venituri de 725 milioane de euro în ultimul an. Aceste cifre reflectă o subfinanțare gravă a sectorului feroviar, care se confruntă cu provocări majore și care a intrat pe lista companiilor restructurabile.
Concluzie
Declinul infrastructurii feroviare din România are un impact semnificativ asupra mobilității cetățenilor și asupra siguranței călătoriilor, evidențiind necesitatea urgentă de reforme și investiții în sectorul feroviar.