Renunțarea la anexarea Groenlandei
Președintele american Donald Trump a abandonat planul de anexare a Groenlandei, încheind astfel criza diplomatică generată de intenția Statelor Unite de a cumpăra insula. Totuși, Trump nu a renunțat la ambiția de a transforma Groenlanda într-un punct strategic major pentru SUA și NATO.
Noua strategie militară și economică
Conform unui document discutat cu state europene și cu Alianța Nord-Atlantică, Washingtonul a formulat un plan care vizează extinderea prezenței militare și economice americane în regiune. Acesta include:
- extinderea bazelor militare existente
- desfășurarea de sisteme de rachete
- creșterea prezenței NATO în zonă
- crearea unui comandament multinațional pe insulă, condus de SUA
Pe lângă componenta militară, se discută și despre accesul la resursele naturale ale Groenlandei, având în vedere competiția globală pentru minerale rare.
Un obiectiv strategic important al Washingtonului este împiedicarea oricărei influențe ruse sau chineze în regiune, fie din punct de vedere militar, fie economic.
Concesiile făcute de Trump
În cadrul acestui nou cadru de cooperare, Trump a acceptat să renunțe la două măsuri care tensionaseră relațiile transatlantice:
- nu va mai impune tarife comerciale suplimentare pentru opt state europene
- nu va mai ridica problema achiziționării Groenlandei
Această abordare permite o strategie comună NATO în Arctica, o zonă din ce în ce mai importantă în contextul rivalităților geopolitice.
Discuții la Davos
La Forumul Economic Mondial de la Davos, Trump a anunțat că a ajuns la un „cadru al unui acord viitor” împreună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Deși Trump a reiterat interesul pentru Groenlanda, el a exclus posibilitatea unor acțiuni forțate. Rutte a confirmat că statele NATO vor intensifica securitatea în Arctica, fără a relua discuțiile despre suveranitatea insulei.
Componenta antirachetă a planului
Trump a menționat și discuții legate de „Domul de Aur”, un program american de apărare antirachetă pe mai multe niveluri, care prevede desfășurarea de interceptoare în spațiu pentru a contracara amenințările balistice și hipersonice, cu termen de finalizare în 2029.
Neclarități privind acordul
Detaliile acordului rămân neclare, iar experții subliniază că nu este evident dacă „cadrul” reprezintă o simplă declarație politică sau un set de angajamente concrete. De asemenea, nu este clar dacă acordul implică doar SUA și Danemarca sau și autoritățile din Groenlanda.
Posibile teritorii sub control american
Se analizează, de asemenea, posibilitatea acordării unor mici zone suverane Statelor Unite pentru baze militare, model similar cu bazele britanice din Cipru, care ar fi teritorii controlate direct de Washington, destinate exclusiv uzului militar.
Impactul asupra echilibrului strategic în Arctica
Prin renunțarea la ideea anexării și adoptarea unui plan de consolidare militară, Washingtonul urmărește să își securizeze poziția în Arctica și să limiteze influența Rusiei și Chinei. Acordul deschide o nouă etapă de cooperare în nordul înghețat, într-un moment în care competiția globală pentru resurse și poziționare militară devine tot mai intensă.