Starea de bine a angajaților români
Peste un sfert dintre angajații români se află într-o zonă de risc psihologic și de burnout, în timp ce doar 30% se declară mulțumiți de experiența lor profesională, conform Indexului stării de bine a angajaților români pentru anul 2025. Scorul general al stării de bine a angajaților a ajuns la 70,3 puncte din 100, plasând România într-o zonă de „siguranță moderată”. Specialiștii atrag atenția asupra riscurilor importante, având în vedere că schimbările de leadership, volumul mare de muncă și instabilitatea economică pot genera dezechilibre în rândul salariaților.
Sursele de epuizare profesională
Analiza arată că, în 2025, 41% dintre angajați au reușit să mențină un echilibru decent la locul de muncă, în timp ce 25% s-au confruntat cu riscuri psihologice și burnout. Principalele surse de epuizare includ volumul mare de muncă (23,3%), presiunea constantă a termenelor limită (19,6%), lipsa echilibrului între viața personală și profesională (16,4%) și absența feedback-ului (9,1%). De asemenea, șeful direct este un factor determinant al stării de bine, cu o pondere de 19,3% în acest context.
Percepția angajaților asupra locului de muncă
Indexul reflectă cum angajații percep munca în România ca un sistem de presiuni și compromisuri, cu un efort semnificativ necesar pentru a face față provocărilor zilnice. Aceștia pun accent pe corectitudine, respect și libertatea de a-și organiza munca fără micro-management, subliniind faptul că problemele sunt percepute ca fiind morale, nu doar procedurale.
Proiect legislativ pentru prevenirea burnout-ului
În fața acestor date, autoritățile analizează implementarea unor obligații suplimentare pentru angajatori în ceea ce privește prevenirea epuizării profesionale. Conform unui proiect, angajatorii vor fi obligați să informeze salariații despre riscurile de burnout și metodele de prevenire. Firmele cu peste 50 de angajați vor trebui să elaboreze anual un plan de prevenire a epuizării profesionale, inclusiv evaluări interne și mecanisme confidențiale pentru sesizarea riscurilor.
Obligații și măsuri opționale
Angajatorii vor putea, prin contractul colectiv de muncă, să acorde anual un concediu plătit pentru refacere profesională și/sau să suporte costurile unor pachete de sprijin psiho-emoțional pentru angajați. Inițiativa legislativă vizează crearea unui cadru normativ pentru prevenirea burnout-ului, fenomen definit de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind legat de stresul cronic la locul de muncă.
Concluzie
Aceste măsuri propuse ar putea redefini regulile pentru angajați în România, contribuind la crearea unui mediu de lucru mai sănătos și mai echitabil și la reducerea riscurilor de burnout în rândul acestora.