Schimbări demografice în Europa
Europa se confruntă cu o schimbare demografică majoră, fără precedent în ultimul secol. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică al Franței (INSEE), pentru prima dată din 1918, numărul deceselor a depășit pe cel al nașterilor la nivel continental. Această tendință nu este izolată și afectează inclusiv state care anterior aveau rate ale fertilității peste media europeană.
Soldul natural negativ
Raportul anual al INSEE indică faptul că, în 2025, soldul natural al populației europene a devenit negativ. Aceasta nu se datorează unei creșteri neobișnuite a mortalității, ci unei scăderi constante a natalității, combinată cu îmbătrânirea accelerată a populației. De exemplu, în Franța au fost înregistrate 651.000 de decese și doar 645.000 de nașteri, marcând primul bilanț negativ de la sfârșitul Primului Război Mondial.
Tendințe pe termen lung
Economiștii subliniază că această evoluție reflectă tendințe observate de peste cincizeci de ani. Peter Vanden Houte, economist-șef la ING Belgia, afirmă că scăderea natalității a început odată cu apariția contracepției în anii ’70, iar generațiile numeroase născute în anii ’50 și ’60 au devenit acum segmentul dominant al populației. Numărul femeilor aflate la vârsta fertilă a scăzut, iar vârsta la care femeile au primul copil a crescut constant, contribuind astfel la reducerea nașterilor.
Scăderea natalității și creșterea deceselor
INSEE raportează o scădere aproape continuă a numărului de nașteri din 2007, cu un minim atins în 2025, cel mai scăzut nivel din ultimii o sută de ani. De asemenea, decesele continuă să crească datorită îmbătrânirii populației, chiar și în absența unor crize sanitare majore. Modele similare sunt vizibile în întreaga Europă, inclusiv în regiunile considerate anterior mai rezistente la declinul demografic.
Îmbătrânirea populației
Beata Javorcik, economist-șef la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază că Europa îmbătrânește accelerat de șapte decenii, iar efectele sunt acum vizibile pe întregul continent. Fertilitatea a scăzut de la aproximativ cinci copii per femeie acum 150 de ani la aproximativ doi în prezent. Statele din Europa de Est, care aveau odinioară rate mai ridicate, se află acum sub nivelul de înlocuire a populației.
Consecințe economice
Consecințele economice ale acestor schimbări demografice sunt deja evidente. Forța de muncă se reduce mai rapid decât populația totală, afectând astfel creșterea economică. Zsolt Darvas, cercetător la think-tank-ul Bruegel, afirmă că declinul demografic nu mai este o problemă localizată în sudul Europei, ci una generalizată, cu rate de fertilitate mult sub nivelul necesar pentru menținerea populației, situându-se în jurul valorii de 1,6 copii per femeie.
Chiar și în Scandinavia, unde politicile sociale sunt considerate un model, declinul natalității poate fi încetinit, dar nu inversat. În țările care au implementat stimulente financiare pentru creșterea natalității, cum ar fi Ungaria, ratele de fertilitate continuă să scadă, indicând că problema este una structurală și de lungă durată.
Concluzie
Declinul demografic din Europa, marcat de un sold natural negativ și o îmbătrânire accelerată a populației, are implicații economice profunde, afectând forța de muncă și, în consecință, creșterea economică pe termen lung.