Dezechilibrele fiscale din România
În 2026, România se confruntă cu dezechilibre fiscale severe, cauzate de o digitalizare deficitară a administrațiilor locale și de un sistem de impozitare care nu reflectă realitatea economică. Fostul premier PNL, Theodor Stolojan, consideră că aceste probleme pun la încercare guvernarea Bolojan, într-un context de coaliție politică rigidă.
Problemele impozitării locale
Stolojan subliniază că cetățenii suportă eșecul managementului public prin taxe auto calculate manual și impozite pe locuințe majorate arbitrar. România continuă să fie prizoniera unui sistem administrativ învechit, care nu reușește să acopere cheltuielile curente din venituri proprii, bazându-se excesiv pe datorie și fonduri europene deturnate. El menționează că administrațiile fiscale nu dispun de programele informatice necesare pentru a calcula impozitele corect, ceea ce duce la confuzii și nemulțumiri în rândul cetățenilor.
Creșterea impozitelor și discrepanțele
Impozitele locale, în special cele pe locuințe și vehicule, au crescut semnificativ, cu până la 80% în cazul imobilelor. Stolojan atrage atenția asupra faptului că taxele nu sunt corelate cu valorile reale ale bunurilor, ceea ce creează discrepanțe, cum ar fi impozitele mai mari pentru vehiculele hibride în comparație cu cele mai vechi.
Necesitatea reformelor fiscale
Stolojan consideră că România trebuie să își ajusteze sistemul de impozitare pentru a se alinia la standardele Uniunii Europene. El observă că, în comparație cu țări precum Franța sau Germania, România încasează mult mai puțin din impozite, ceea ce subliniază necesitatea unor reforme fiscale urgente. Deficitul bugetar actual nu este justificat de cauze externe, ci de o gestionare deficitară a cheltuielilor publice.
Provocările guvernării Bolojan
Stolojan recunoaște experiența lui Bolojan, care a implementat reforme în trecut, dar subliniază că acesta se află într-o coaliție cu patru partide care complică procesul de reformare a administrației publice. Problema centrală rămâne reducerea cheltuielilor cu personalul, o măsură necesară, dar dificil de implementat în actualul context politic.
Contribuția României la ajutorul Ucrainei
Stolojan abordează și subiectul ajutoarelor destinate Ucrainei, sugerând că România ar trebui să contribuie mai consistent la sprijinul acestei țări în fața agresiunii Rusiei. El consideră că, având în vedere importanța Ucrainei pentru securitatea națională a României, un sacrificiu de 1% din PIB-ul UE pentru susținerea Ucrainei ar fi justificat.
Modernizarea transportului oficial
Referitor la deplasările oficiale, Stolojan propune achiziția unui avion dedicat pentru președinte, înlocuind astfel utilizarea avionului militar Spartan, pentru a asigura un transport mai adecvat și sigur.
Concluzie
Provocările fiscale și administrative cu care se confruntă România necesită reforme urgente și decizii politice ferme pentru a asigura o guvernare eficientă și sustenabilă, având în vedere impactul asupra cetățenilor și stabilitatea economică a țării.