Contextul reformelor lui Ilie Bolojan
Ilie Bolojan a preluat conducerea Guvernului cu un capital de încredere bazat pe succesele sale administrative din Oradea și Bihor. Cu toate acestea, reforma sa se confruntă cu dificultăți într-o coaliție fragilă formată din patru partide, mai ales în ceea ce privește aparatul bugetar, susține Theodor Stolojan, fost premier liberal, într-o intervenție la Realitatea Plus.
Blocajul reformelor
Theodor Stolojan afirmă că reducerea cu 10% a cheltuielilor cu personalul este o restanță a lui Ilie Bolojan, afectată de interesele politice ale partidelor care nu pot ataca propriile rețele de influență. România rămâne prizonieră unei structuri administrative învechite, datând din 1968, iar sectoarele publice, precum educația și sănătatea, sunt afectate de o gestionare ineficientă a resurselor.
Critica sistemului de salarizare
Stolojan subliniază că spitalele sunt dotate cu aparatură modernă, dar lipsesc specialiștii care să o opereze, ceea ce reprezintă o cheltuială publică neproductivă. El consideră că, fără o lege a salarizării bazată pe performanță, viziunea lui Bolojan rămâne doar la stadiul de intenție. De asemenea, Bolojan se află într-o situație dificilă din cauza coaliției politice, care împiedică implementarea reformei așteptate de români.
Implicarea sectorului public
Reforma propusă de Bolojan este esențială pentru schimbarea mentalității administrative. Deși el a avut în vedere o salarizare bazată pe performanță, absența unei legi specifice face ca această idee să nu poată fi pusă în aplicare. Stolojan concluzionează că reforma este blocată, iar România continuă să se confrunte cu probleme structurale în administrația publică.
Concluzie
În concluzie, dificultățile întâmpinate de Ilie Bolojan în implementarea reformelor administrative reflectă complexitatea coalițiilor politice și nevoia urgentă de modernizare a sistemului public din România.