Întârzierea adoptării euro în România
România rămâne în urmă în procesul de adoptare a monedei euro, conform estimărilor guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Acesta estimează o așteptare de încă 5-7 ani, subliniind că discuțiile privind tranziția la moneda unică europeană s-au oprit din 2018 din cauza neîndeplinirii criteriilor de la Maastricht. O reluare realistă a acestor discuții ar putea avea loc abia între 2030 și 2035.
Cauzele întârzierii
Mugur Isărescu a explicat că, din 2018, Banca Națională nu a mai putut colabora în mod eficient pentru adoptarea euro, după ultima ședință desfășurată la Academia Română. Până atunci, existau trei comitete care se ocupau de aspectele tehnice, inclusiv de distribuția numerarului euro în țară. În prezent, discuțiile sunt suspendate, iar corecțiile fiscale necesare ar putea prelungi termenul de adoptare.
Criteriile neîndeplinite
România nu îndeplinește majoritatea criteriilor economice stabilite de Tratatul de la Maastricht. În octombrie 2025, rata inflației a fost de 8,4%, comparativ cu media de 0,8% înregistrată în Cipru, Franța și Italia. De asemenea, deficitul bugetar pentru primele 10 luni ale anului 2024 este estimat la 5,7% din PIB, depășind limita de 3% prevăzută de criteriile de convergență. Datoria publică este de aproximativ 57% din PIB, cu tendință de creștere, iar dobânzile pe termen lung se situează la 6%, depășind pragul de referință de 2 puncte procentuale față de media statelor cu cele mai bune performanțe economice.
Consecințele pentru economie
Adoptarea euro ar elimina riscurile valutare pentru credite și ar proteja economiile în fața inflației, inflația medie în UE fiind de 2,4% față de 8,6% în România. Totuși, scepticismul persistă din cauza provocărilor fiscale cu care se confruntă țara.
Concluzie
Întârzierile în adoptarea euro în România, cauzate de neîndeplinirea criteriilor economice, ar putea avea implicații semnificative asupra stabilității economice și financiare a țării, limitând astfel accesul la beneficiile unei monede unice europene.