Nemulțumirea profesională a românilor
Românii se confruntă cu o „nemulțumire statică” la locul de muncă, dorind să plece pentru salarii mai mari, dar rămân din cauza incertitudinii. Stresul cronic este o constantă în birouri, iar angajații caută oportunități mai bune fără a-și asuma riscuri.
Stresul și burnout-ul în rândul angajaților
Relația dintre angajații români și piața muncii a devenit tensionată, caracterizată de un paradox: presiunea financiară constantă versus riscul epuizării profesionale. Peste 50% dintre salariați se confruntă cu un nivel ridicat de stres, iar pentru o treime dintre aceștia, burnout-ul este motivul principal pentru care doresc să părăsească actualul loc de muncă. Această problemă este accentuată în domenii critice, precum sectorul medical, unde mai mult de o treime dintre medici se confruntă cu un stadiu avansat de suprasolicitare.
Context legislativ
În timp ce țări europene precum Franța, Portugalia sau Spania au implementat măsuri legislative precum „dreptul la deconectare”, România are un cadru legal fragil. O inițiativă pentru o lege anti-burnout a eșuat în Parlament în 2024, lăsând angajații fără protecție adecvată.
Schimbarea priorităților angajaților
Conform studiului „Romanians@Work 2025”, 43% dintre angajați pun stabilitatea psihică pe primul loc, preferând un loc de muncă cu un management mai empatic, chiar și cu același salariu. Totuși, doar un mic procent are un plan concret de schimbare a locului de muncă, majoritatea fiind blocați de teama instabilității sau de oferte insuficient de atractive financiar. Salariul rămâne criteriul decisiv pentru aproape 80% dintre cei care caută schimbări, mulți fiind dispuși să rămână dacă ar primi o mărire salarială sau beneficii suplimentare.
Presa financiară și impactul acesteia
Presiunea financiară a crescut din cauza inflației și a modificărilor fiscale din 2025 și începutul lui 2026, lăsând multe persoane cu venituri insuficiente pentru cheltuielile lunare. Patru din zece angajați cheltuie până la 90% din salariu pe nevoile de bază, iar unii sunt nevoiți să recurgă la economii sau împrumuturi. Angajatorii, invocând dificultățile economice, sunt reticenți în a oferi majorări salariale substanțiale.
Creșterea muncii part-time
Imposibilitatea de a obține venituri mai mari la locul principal de muncă a dus la o creștere semnificativă a numărului de angajați care aplică pentru joburi part-time. România deține recorduri europene la numărul de ore lucrate cumulativ la mai multe locuri de muncă, ceea ce contribuie la epuizarea fizică și psihică a angajaților.
Perspective și concluzie
O mișcare civică recentă a strâns peste 10.000 de semnături pentru repunerea legii anti-burnout pe agenda Parlamentului. Totuși, perspectivele economice pentru 2026, marcate de taxe noi și inflație persistentă, sugerează că angajații vor continua să se confrunte cu dilema între nevoia de a câștiga mai mult și riscul de a claca sub presiunea stresului cotidian.