Tensiuni economice în Iran
Tensiunile economice care afectează Iranul au atins un punct critic, generând un val de proteste în marile orașe. Declanșate de prăbușirea rapidă a rialului și de creșterea prețurilor, nemulțumirile populației s-au amplificat odată cu demisia guvernatorului Băncii Centrale, Mohammad Reza Farzin, un eveniment care a provocat reacții în lanț.
Plecare controversată a guvernatorului Băncii Centrale
Televiziunea de stat a anunțat plecarea lui Farzin, numit în 2022, în contextul în care rialul se tranzacționa la aproximativ 430.000 de riali pentru un dolar. Situația economică s-a deteriorat drastic, iar protestele au izbucnit în zone comerciale din Teheran și alte orașe.
Extinderea protestelor și reacțiile comercianților
Primele manifestații au avut loc în zone comerciale din Teheran, cum ar fi strada Saadi și cartierul Shush, unde comercianții au închis magazinele și au cerut solidaritate. Agenția ILNA a confirmat suspendarea activității multor afaceri, iar protestatarii au început să scandeze sloganuri. Mișcări similare au fost raportate și în orașe precum Isfahan, Shiraz și Mashhad, iar forțele de ordine au recurs la gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile.
Prăbușirea rialului și inflația crescândă
Rialul iranian a atins un minim istoric, depășind 1,4 milioane de riali pentru un dolar. Inflația anuală a ajuns la 42,2%, cu o creștere de 72% a prețurilor alimentelor și o majorare de 50% a costurilor pentru produse medicale și medicamente. Aceste cifre subliniază impactul economic sever asupra populației.
Ciocniri violente și mobilizarea forțelor de securitate
Pe măsură ce protestele s-au intensificat, au avut loc confruntări directe între manifestanți și forțele de securitate. În Teheran, poliția a intervenit cu gaze lacrimogene, iar protestatarii au forțat retragerea acestora din anumite zone. La Mashhad, ciocniri violente au avut loc în piețele centrale, cu forțele de ordine intervenind cu bastoane.
Reacția autorităților iraniene
Autoritățile au răspuns prin mobilizarea forțelor de securitate, iar președintele Masoud Pezeshkian a solicitat ministrului de interne să discute cu reprezentanții protestatarilor. El a subliniat că preocuparea sa principală este legată de mijloacele de trai ale populației și a menționat că guvernul lucrează la reforme pentru a menține puterea de cumpărare a cetățenilor.
Concluzie
Protestele din Iran reflectă o nemulțumire profundă față de condițiile economice și politice, evidențiind o tensiune crescândă între populație și autorități, cu implicații posibile asupra stabilității regimului.