Adrian Câciu, reacție vehementă după anunțul execuției bugetare: „Este o minciună! Nu au fost facturi ascunse!”

Reacția lui Adrian Câciu la execuția bugetară

Fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, a criticat dur anunțul Guvernului privind execuția bugetară și reducerea deficitului. Câciu afirmă că deficitul de 6,4% din PIB la 11 luni contrazice afirmațiile referitoare la presupusele facturi ascunse și riscul de incapacitate de plată, acuzându-l pe Bolojan că a impus o povară inutilă asupra românilor.

Acuzații privind facturile ascunse

Conform lui Câciu, acuzațiile din vară, care susțineau că ar fi fost ascunse facturi de 30 de miliarde de lei, sunt respinse de datele oficiale. El subliniază că, dacă aceste acuzații ar fi fost adevărate, deficitul ar fi trebuit să ajungă la 7,2% în octombrie, dar în realitate a fost de 5,7% și nu au apărut facturi ascunse nici în noiembrie.

Întrebări asupra deciziilor Guvernului

Câciu pune la îndoială deciziile actualei conduceri a Ministerului Finanțelor, acuzând că a fost nevoie de un „vinovat” și că s-a construit o „poveste falsă” despre riscurile financiare. El ridică întrebări precum:

• De ce a fost majorată ținta de deficit la 8,4% în ciuda unei evoluții mai bune?
• De ce a fost păstrată aceeași țintă la a doua rectificare în noiembrie, când deficitul la 11 luni era clar de 6,4%?
• De ce a fost necesară creșterea TVA, având în vedere că deficitul real era sub cel programat?

Critica la adresa Consiliului Fiscal

Câciu ironizează pozițiile anterioare ale Consiliului Fiscal, care critica utilizarea investițiilor pentru justificarea deficitului. Acum, când investițiile constituie 89% din deficit, el sugerează că nu mai este considerat o problemă să se motiveze deficitul prin investiții, deoarece PSD nu mai conduce Ministerul Finanțelor.

Concluzia fostului ministru

Adrian Câciu concluzionează că nu ar fi trebuit să se crească TVA-ul, argumentând că datele execuției bugetare confirmă că ajustările se puteau face prin alte metode.

Aceste afirmații ridică semne de întrebare serioase asupra gestionării financiare a țării și pot avea implicații semnificative pentru politica fiscală viitoare.