Critica Profesorului Radu Chiriță la Adresa Documentarului Recorder
Profesorul de drept Radu Chiriță a urmărit documentarul Recorder și, în ciuda așteptărilor, a început cu laude neașteptate. El a ironizat calitatea regizorală și tehnică a producției, sugerând că „Oliver Stone ar fi chiar invidios”, menționând totodată capacitatea filmului de a captura emoția publicului. Chiriță a recunoscut un „progres uriaș” față de investigațiile anterioare ale Recorder, remarcând montajul excelent și imaginile bine alese care reușesc să introducă spectatorul în poveste.
Verdictul Final: Propagandă sau Jurnalism?
În ciuda realizării tehnice impecabile, profesorul a formulat un verdict dur: „Dacă l-ar fi prezentat ca film de ficțiune, era de Oscar. Dacă l-am prezentat ca jurnalism, e o mizerie.” Chiriță a susținut că filmul este, de fapt, propagandă deghizată, menționând că a provocat o emoție reală unei mulțimi uriașe de oameni bine intenționați. El a observat viteza cu care materialul a fost distribuit, ajungând pe canalele media concurente și la televizor, garantând că, în 24 de ore, a fost vizionat de toți.
Obiecții la Etica Jurnalistică
Profesorul Chiriță a ridicat două obiecții majore la adresa eticii jurnalistice. Prima se referă la lipsa vocii „părții celeilalte”. Deși Elena Savonea ar fi refuzat interviul, realizatorii ar fi putut găsi pe cineva care să prezinte o viziune contrară. Chiriță a definit prezentarea unei singure perspective, repetată obsesiv, drept „propagandă grețoasă”, comparabilă cu metodele de operare ale lui Hermann Goering sau cu presa rusă.
A doua obiecție se referă la credibilitatea surselor care susțin teza „confiscării” justiției. Chiriță a detaliat profilul martorilor-cheie, subliniind că toți au avut experiențe profesionale neplăcute. De exemplu, Panioglu este descrisă ca o judecătoare dată afară de mai multe ori, iar Bologa a fost scos din funcția de șef de două ori. Chiriță a criticat includerea acestor voci subiective, care subminează statutul de documentar.
Implicarea Justiției și Consecințele Sociale
Profesorul a declarat că filmul întărește ideea toxică că orice acuzat este vinovat, iar dacă este achitat, a „scăpat” prin corupție sau pe „chichițe avocățești”. Această mentalitate, considerată de Chiriță un atac grav la independența justiției penale, este parte a unui proiect mai amplu, observând o creștere a atacurilor la adresa achitărilor și diabolizarea Elenei Savonea.
Chiriță a concluzionat că, în loc să deschidă o discuție, documentarul o închide, punând presiune uriașă pe judecători. El a subliniat că demiterea șefilor de instanțe pentru soluții nepopulare și analiza sentințelor de către persoane necalificate reprezintă un „cretinism social”. Profesorul a îndemnat judecătorii să reziste acestei presiuni și a subliniat necesitatea revenirii la dezbateri reale despre sistemul judiciar, nu bazate pe propagandă emoțională.
Concluzie
Critica profesorului Radu Chiriță la adresa documentarului Recorder subliniază tensiunile actuale în jurul justiției și jurnalismului, evidențiind nevoia de a distinge între informare și propagandă în dezbaterile publice.