Kovesi: simbolul justiției europene
Laura Codruța Kövesi, primul procuror-șef al Uniunii Europene din 2019, a adus un palmares impresionant și un stil instituțional caracterizat prin legalitate neclintită, disciplină procedurală și refuzul de a se supune presiunilor politice naționale.
Impactul „Efectului Kövesi”
Analiza „Efectului Kövesi” nu se limitează la portretizarea unei persoane, ci reflectă modul în care diferite state reacționează la un standard european comun. Kövesi a devenit o oglindă, iar reflexiile sale variază semnificativ.
Kövesi în România
În România, Laura Codruța Kövesi este considerată nu doar un procuror, ci și un simbol al unei perioade în care lupta împotriva corupției părea a deveni o rutină. La conducerea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a supervizat cazuri împotriva miniștrilor, parlamentarilor și baronilor locali, având parte de arestări publice, înghețări de active și condamnări de mare vizibilitate, care au creat iluzia că țara a depășit un prag critic în combaterea corupției.
Percepția mediatică
Media din România oferă o imagine divizată a lui Kövesi: sursele pro-guvernamentale o prezintă ca pe o figură tehnică și precaută, în timp ce cele ale opoziției o transformă într-o figură mitologică, asemănătoare unei Artemis moderne, venită de la Bruxelles pentru a înfrunta corupția.
Concluzie
Impactul Laurei Codruța Kövesi asupra justiției europene și românești subliniază complexitatea și provocările luptei împotriva corupției, evidențiind atât realizările, cât și controversele generate de activitatea sa.