Critica plafonării prețurilor alimentelor
Analiștii economici exprimă îngrijorări cu privire la propunerea ministrului Agriculturii, Florin Barbu, de a plafona adaosul comercial la alimente atunci când inflația depășește 5%. Expertul economic Adrian Negrescu consideră că această măsură, pe care o numește „halucinantă”, va conduce la o creștere a prețurilor la raft, nu la reducerea acestora, contrar intenției ministrului de a asigura „prețuri decente” pentru români.
Funcționarea pieței și riscurile asociate
Negrescu subliniază că ministrul Barbu nu înțelege cum funcționează piața și cum se reglează prețurile în funcție de cerere și ofertă. Această intervenție contravine principiilor economiei de piață și legislației europene a concurenței, generând îngrijorări în rândul investitorilor din agricultură și retail, deja afectați de măsuri precum creșterea TVA-ului și a altor taxe.
Impactul plafonării asupra economiei
Plafonarea adaosului comercial este văzută ca o măsură care „lovește în capitalul românesc” din agricultură, distribuție și comerț, crescând dependența economiei de importuri. Negrescu menționează că, deși această măsură a fost promovată ca soluție timp de aproape patru ani, inflația alimentară a continuat să crească, atingând un nivel record în Uniunea Europeană, demonstrând ineficiența acesteia.
Avertismentele Consiliului Concurenței
Consiliul Concurenței avertizează că plafonarea adaosurilor comerciale, introdusă prin OUG nr. 67/2023, a depășit termenul legal maxim și riscă să provoace dezechilibre serioase pe piață. Legea concurenței permite intervenția doar în situații excepționale și stabilește o durată maximă de doi ani. Continuarea acestei măsuri amplifică riscurile de efecte nefavorabile pe piață.
Efectul „waterbed” și consecințele pe termen lung
Monitorizările Consiliului Concurenței arată că, deși plafonarea a redus temporar prețurile la raft, retailerii compensează pierderile prin creșterea marjelor de adaos la alte categorii de produse. O plafonare pe termen lung forțează o reașezare a prețurilor în afara condițiilor normale de piață, riscând dezechilibre majore atât în lanțul de producție, cât și pe alte piețe.
Concluzie
Plafonarea prețurilor alimentelor, deși intenționată ca o măsură de protecție pentru consumatori, riscă să aibă efecte contrare, generând creșteri de prețuri și dezechilibre în întreaga economie.