Austeritatea în Sectorul Privat vs. Angajările din Portul Constanța
Administrația Portului Constanța a angajat 27 de persoane în acest an, în ciuda politicilor de austeritate promovate de autorități. Bugetul instituției a fost majorat cu aproape 1,5 milioane lei pentru a susține aceste angajări.
Bugetul și Veniturile Portului
Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a prevăzut, în proiectul de buget rectificat pe anul 2025, venituri totale de 530,47 milioane lei și un profit net estimat de 101,53 milioane lei. De asemenea, profitul brut este menținut la 114,94 milioane lei, fără a fi afectat de modificările în structura cheltuielilor.
Creșterea Cheltuielilor Salariale
Cheltuielile salariale sunt programate să crească la 170,65 milioane lei, cu o majorare de 1,45 milioane lei față de bugetul inițial. Această creștere este determinată de suplimentarea personalului cu 27 de posturi noi, atingând un total de 1.023 de angajați la finele anului 2025.
Dintre cele 27 de posturi, 20 sunt destinate activităților de refurnizare/distribuție a utilităților, iar 7 sunt necesare pentru funcționarea legală a Dispeceratului Energetic din cadrul Sucursalei Energetice Port.
În ciuda creșterii numărului de angajați, câștigul mediu lunar brut pe salariat se estimează că va scădea la 13.118 lei, ceea ce reprezintă o diminuare de 5,84% față de nivelul din 2024.
Investițiile în Scădere
Veniturile totale ale portului, din care veniturile din exploatare constituie 92,67% (491,61 milioane lei), și cheltuielile totale (415,53 milioane lei) rămân neschimbate față de nivelul aprobat inițial. În contrast, cheltuielile pentru investiții au fost reduse, valoarea programată fiind de 313,13 milioane lei, marcând o scădere de 54,94 milioane lei față de bugetul inițial aprobat.
Cheltuielile aferente contractului de mandat pentru directorat și alte organe de control au fost menținute la valoarea inițială de 3,15 milioane lei.
Concluzie
Angajările din Portul Constanța, în contextul austerității, subliniază o discrepanță între politicile economice naționale și deciziile de resursă ale instituțiilor publice, generând întrebări cu privire la sustenabilitatea financiară a acestor măsuri.