Memoria Sfântului Cuvios Antonie de la Iezeru
Pe 23 noiembrie 2025, se va celebra memoria Sfântului Cuvios Antonie de la Iezeru, o figură importantă a spiritualității românești, care a trăit în perioada domniilor voievodului Matei Basarab și a domnitorului Constantin Brâncoveanu.
Originea și Viața Cuviosului Antonie
Se consideră că Sfântul Antonie ar fi fost originar din orașul Ioannina din Grecia, deși cercetările sugerează că el provenea dintr-o familie de creștini din satele Olteniei. Fascinat de viața călugărilor de la schitul Iezeru, a ales să devină frate al acestui schit.
Nevoințele Monahicești
Dorința de a-și întări nevoințele monahicești l-a determinat să ceară binecuvântarea Episcopului Ilarion pentru a merge la Muntele Athos. Însă episcopul, recunoscând virtuțile sale, l-a sfătuit să rămână. Astfel, în jurul anului 1690, Antonie s-a retras într-o peșteră din muntele Iezeru, unde a început să sape un mic paraclis în stâncă pentru a crea un loc de închinare.
Viața de Rugăciune și Slujire
După finalizarea bisericuței, care a fost sfințită de Episcopul Ilarion, Cuviosul Antonie a dedicat restul vieții sale rugăciunii, coborând la schit doar în duminici și sărbători pentru a participa la Liturghie. A trăit în sihăstrie timp de 28 de ani, având o viață de 92 de ani, și a murit pe 23 noiembrie 1719.
Canonizarea și Moaștele
Având în vedere viața sa exemplară, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis, în ședința din 20 iunie 1992, să-l canonizeze. Sfintele sale moaște sunt păstrate în Biserica Schitului Iezer, iar o parte din ele se află și la Schitul Dărvari din București.
Alte Pomeniri Religioase
În aceeași zi, Biserica Ortodoxă face pomenirea și altor sfinți, inclusiv Sfântului Grigorie, episcopul Bisericii acragantenilor, Cuviosului Sisinie Mărturisitorul și altora.
Celebrând memoria Sfântului Cuvios Antonie de la Iezeru, credincioșii își reafirmă legătura cu tradițiile spirituale și valorile monahale care au influențat profund viața religioasă din România.