Scrutinul parlamentar din Republica Moldova
Scrutinul parlamentar programat pentru 28 septembrie 2023 în Republica Moldova este perceput de mass-media rusă ca o confruntare geopolitică esențială. Evenimentul este văzut nu ca o competiție democratică, ci ca o luptă între guvernarea proeuropeană, acuzată de utilizarea „mijloacelor autoritare”, și opoziția prorusească, care se prezintă ca apărătoare a intereselor cetățenilor.
Influența Rusiei în campanie
Rusia continuă să fie un element central în campania electorală. Autoritățile moldovene acuză Moscova de încercarea de a influența votul prin finanțări ilegale și dezinformare. Președinta Maia Sandu a afirmat că „Kremlinul cheltuiește sute de milioane de euro pentru a cumpăra voturi și a destabiliza țara”, conform relatărilor de la publicațiile RBK, Novaia Gazeta Europe și Kommersant. În contrapartidă, Ministerul rus de Externe acuză guvernarea de la Chișinău de „rusofobie” și manipularea procesului electoral cu ajutorul partenerilor europeni.
Direcția geopolitică: Est vs. Vest
Comentatorii din presa rusă subliniază că miza principală a scrutinului este direcția geopolitică a Republicii Moldova. Analistul Alexei Tulbure a declarat: „Este din nou o confruntare între Est și Vest”, în timp ce alții consideră că tema Rusiei este folosită excesiv în dezbaterea internă, devenind un instrument politic.
Acuzații de autoritarism
Publicațiile apropiate Kremlinului reiau acuzațiile Ministerului rus de Externe, conform cărora guvernarea de la Chișinău ar utiliza „întregul arsenal al metodelor totalitare” pentru a limita opoziția. Aceste acuzații includ arestări politice, percheziții abuzive, restricționarea presei independente, în special a celei în limba rusă, și interzicerea accesului anumitor formațiuni în competiția electorală. Astfel, scrutinul este descris ca fiind compromis de la început, iar succesul Partidului Acțiune și Solidaritate ca rezultat al unei „inginerii politice” sprijinite de Bruxelles.
Propaganda și manipularea votului
Un titlu din presa rusă susține că „dictatura Sandu sub masca democrației” este realitatea alegerilor din Moldova. Komsomolskaia Pravda afirmă că „diaspora moldovenească din Europa este mituită” pentru a vota, susținând că urnele sunt deja pline cu buletine de vot la scurt timp după deschiderea secțiilor.
Amenințarea protestelor
Un alt narativ intens promovat de mass-media rusă este cel al fraudelor masive. Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse a avertizat că „moldovenii disperați” ar putea protesta pentru a-și apăra votul. Presa rusă sugerează că autoritățile de la Chișinău ar putea solicita sprijinul „trupelor europene” pentru a înăbuși demonstrațiile, făcând paralele cu protestele din Ucraina din 2014, dar cu interpretări opuse.
Portretizarea opoziției prorusești
Liderii opoziției din Republica Moldova sunt descriși în presa rusă ca fiind victime ale represiunii. Cazul oligarhului fugit Ilan Șor, vizat de sancțiuni din partea SUA și UE, este reinterpretat ca un potențial „viitor premier” care susține o Moldovă apropiată de Rusia. Partidele din Blocul Patrioților, conduse de Igor Dodon și Vladimir Voronin, sunt prezentate ca „forțe ale păcii” care resping „militarizarea” țării și „ingerințele NATO.”
Rolul Bisericii Ortodoxe
Biserica Ortodoxă joacă un rol important în retorica presei ruse, fiind văzută ca un bastion al „valorilor tradiționale” și un scut împotriva „propagandei occidentale”.
Concluzie
Scrutinul din Republica Moldova este plasat în centrul unei confruntări geopolitice între Est și Vest, iar influența Rusiei și acuzațiile de autoritarism din partea mass-media ruse conturează un climat electoral tensionat, cu implicații semnificative pentru viitorul politic al țării.