Inflația în Creștere
Banca Națională a României (BNR) a anunțat o creștere a ratei anuale a inflației, care a ajuns la 5,66% în luna iunie, față de 4,86% în martie. Această evoluție este în principal rezultatul scumpirii alimentelor, cauzată de condițiile meteorologice nefavorabile, care au dus la creșteri accentuate ale prețurilor la fructe și legume.
Inflația de Bază
Un alt semn îngrijorător pentru BNR este creșterea inflației de bază (CORE2 ajustat), care a ajuns la 5,7%. Aceasta exclude elementele volatile, precum energia și produsele alimentare neprocesate, indicând că presiunile inflaționiste sunt mai persistente decât se anticipa.
Decizia BNR: Stabilitate în Fața Inflației
Consiliul de Administrație al BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%, precum și coridorul de dobânzi (facilitatea de creditare – 7,5%, facilitatea de depozit – 5,5%). Decizia a fost luată pentru a nu frâna creditarea și a susține creșterea economică, în contextul unei activități economice care deja încetinește.
Pachetul 2 de Măsuri Fiscale
Pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare, care a intrat în vigoare pe 1 august, prevede majorarea TVA pentru diverse bunuri și servicii, creșterea accizelor la carburanți și alcool, precum și eliminarea unor facilități fiscale. Aceste măsuri sunt așteptate să aibă un impact semnificativ asupra inflației, cu estimări că aceasta ar putea atinge un vârf de 9,2% în septembrie, urmată de o scădere la 8,8% la sfârșitul anului.
Efectele Pachetului 2
BNR subliniază că măsurile fiscale au un efect dual: pe termen scurt, ele cresc inflația, dar pe termen mediu ar putea tempera cererea și contribui la scăderea inflației către ținta de 2,5% ± 1 punct procentual. Totuși, există riscul ca anticipațiile de creștere a prețurilor să conducă la ajustări de comportament din partea populației și firmelor, perpetuând astfel spirala inflaționistă.
Perspectivele Economice
Minuta BNR indică o activitate economică mai redusă decât anticipată în prima parte a anului, cu așteptări de temperare în trimestrele II și III din 2025. Politica monetară trebuie să echilibreze riscurile de inflație ridicată, care afectează puterea de cumpărare, și riscurile de recesiune, generate de măsurile fiscale și dobânzile mari.
Concluzie
România se află într-o perioadă prelungită de inflație ridicată, amplificată de Pachetul 2 de măsuri fiscale, complicând astfel misiunea BNR în combaterea inflației. Fără așteptări inflaționiste bine ancorate și o politică fiscală predictibilă, lupta cu inflația ar putea deveni mai lungă și mai costisitoare.