Alerte de la BNR privind ratingul de țară
Viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu, a subliniat că reconfirmarea ratingului de țară într-o categorie recomandată investițiilor este un semnal de încredere, dar nu elimină riscurile legate de dezechilibrele bugetare și externe. Această confirmare a venit din partea agențiilor de rating, care au apreciat că măsurile fiscal-bugetare recente au prevenit o clasificare a României în categoria „junk”. Marinescu a avertizat că evitarea unei astfel de clasificări este crucială pentru perspectivele de dezvoltare ale țării, care necesită atât ajustarea finanțelor publice, cât și o creștere economică sustenabilă.
Urgența consolidării finanțelor publice
Cosmin Marinescu a evidențiat nevoia urgentă de corecție bugetară, pornind de la obiective prioritare precum ieșirea din procedura de deficit excesiv și sustenabilitatea datoriei publice. România a înregistrat în 2024 un deficit de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Ajustările bugetare au început cu bugetul anului curent, prin înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public. De asemenea, construcția bugetară pentru 2025 a arătat fragilitate, deficitul estimat crescând de la 7% la peste 9% din PIB.
Compararea cu Grecia
Marinescu a comparat situația României cu cea a Greciei din 2009, subliniind că România are un cadru economic mai rezilient. Deficitele bugetare și de cont curent sunt mai puțin tensionate în România, iar datoria guvernamentală se află la 55% din PIB, comparativ cu aproape 130% în Grecia. El a menționat că reziliența sectorului bancar românesc se menține, dar interconexiunea acestuia cu sectorul guvernamental a crescut, ceea ce necesită atenție.
Ajustarea bugetară necesară
Marinescu a subliniat că ajustarea bugetară nu poate fi realizată exclusiv prin reducerea cheltuielilor, având în vedere că România are unele dintre cele mai scăzute venituri fiscale din Uniunea Europeană. Este necesară o reformă profundă a sistemului administrativ pentru a asigura eficiența în relația cu cetățenii. De asemenea, a avertizat împotriva unor reduceri de cheltuieli care ar afecta funcționalitatea statului.
Politici de susținere a creșterii economice
Marinescu a menționat că măsurile de ajustare fiscală trebuie să fie contrabalansate prin politici care să sprijine creșterea economică. Este esențial ca investițiile, în special în infrastructură, să fie protejate și să se utilizeze fonduri europene pentru a consolida competitivitatea sectorului privat. În prezent, prognozele arată că România se confruntă cu o stagnare economică, cu riscul unei stagflații.
Concluzie
România se află într-o etapă critică, în care ajustările bugetare sunt necesare pentru a asigura stabilitatea financiară, dar trebuie realizate cu atenție pentru a nu afecta creșterea economică. Implementarea unor politici publice echilibrate va fi esențială pentru a naviga provocările actuale și a asigura dezvoltarea sustenabilă a țării.