Ieșirea din schema de plafonare a prețurilor energiei
De la 1 iulie 2025, România a abandonat schema de plafonare generalizată a prețurilor la energie, o măsură considerată inevitabilă, dar întârziată din motive politice și din teama de nemulțumirea populară. Consumatorii se vor confrunta din nou cu întrebarea: cât costă, cu adevărat, energia electrică? Prețul energiei nu este o cifră stabilită arbitrar de furnizori, ci rezultatul unei piețe complexe influențate de cerere, ofertă, condiții meteorologice, capacități de producție și importuri. Aproape jumătate din valoarea facturii este compusă din energia activă, iar restul provine din costuri reglementate: transport, distribuție, taxe și contribuții pentru scheme de sprijin.
Iluzia plafonării
Până acum, plafoanele impuse au creat o iluzie: factura mică plătită de cetățeni era, de fapt, mutată pe nota de plată a statului, generând datorii publice de miliarde. Statul a promis compensații, dar acestea au fost plătite cu întârzieri semnificative, afectând fluxurile financiare ale furnizorilor și buna funcționare a sistemului energetic. Fără plafoane, consumatorii vor trebui să compare oferte, să negocieze și să-și ajusteze consumul, iar informarea devine esențială pentru a evita costuri mai mari.
Schema de plafonare și efectele sale
În 2022, în contextul creșterii prețurilor energiei în Europa, România a adoptat măsuri de reglementare excesivă cu scopul de a proteja consumatorii vulnerabili. Totuși, schema de plafonare a devenit universală, cu plafoane stabilite sub costul real și promisiuni de compensare neonorate. Statul a cumpărat liniștea socială pe datorie, transformând o soluție temporară într-un mecanism de iluzie financiară. Deși facturile au scăzut pe hârtie, costurile au fost doar amânate și redistribuite către bugetul public.
Consecințele pentru stat și furnizori
Statul român a pierdut nu doar bani publici, ci și credibilitate în calitate de administrator responsabil. Compensațiile către furnizori, conform legii, ar fi trebuit plătite în maxim 45 de zile, dar întârzierile au depășit un an. Această situație a afectat grav lichiditatea furnizorilor, mulți dintre ei reducându-și activitatea sau părăsind piața, ceea ce a erodat concurența și stabilitatea sistemului energetic.
Impactul asupra consumatorilor
Consumatorii au beneficiat pe termen scurt de facturi reduse, dar pe termen lung schema a dus la o înțelegere greșită a pieței și a descurajat liberalizarea reală și eficiența energetică. Fără educație și stimulente, consumatorii rămân vulnerabili la crizele viitoare și la volatilitatea prețurilor.
Viitorul sistemului energetic
Ieșirea din schema de plafonare nu este doar o măsură contabilă, ci o oportunitate de a repara piața și de a construi un sistem robust și competitiv, capabil să atragă investiții în producție mai verde și mai sigură. România va trece la un ajutor social țintit, oferind sprijin lunar de 50 de lei pentru 2,1 milioane de gospodării vulnerabile. Fără plafoane, furnizorii vor concura din nou prin prețuri și servicii, iar consumatorii vor fi încurajați să compare oferte și să-și ajusteze consumul.
În concluzie, eliminarea plafonării prețurilor energiei reprezintă o șansă de a transforma o piață fragilizată într-un sistem competitiv și sustenabil, capabil să ofere prețuri corecte și stabile pe termen lung.