Guvernul Bolojan și Provocările Reformelor
Al doilea pachet de reforme anunțat de premierul Ilie Bolojan include digitalizarea ANAF, reducerea cheltuielilor în sectorul bugetar și reforma pensiilor speciale, esențială pentru respectarea angajamentelor din PNRR. Executivul se confruntă cu presiuni pentru a implementa aceste reforme, având în vedere că guvernarea anterioară, condusă de PSD, PNL și UDMR, nu a reușit să finalizeze măsurile necesare. Unele reforme au fost blocate în Parlament, iar infrastructura digitală a fost dezvoltată cu erori și informații neclare.
Măsuri Propuse în Pachetul de Reformă
Pe 11 iulie, premierul Bolojan a prezentat principalele măsuri din al doilea pachet de reforme, care urmează să fie finalizat la sfârșitul lunii iulie. Acestea vizează administrația locală, companiile de stat, sistemul de pensii și sectorul sanitar. Printre măsurile anunțate se numără reducerea personalului din primării, limitarea sporurilor din spitale, introducerea unui impozit pentru vehicule poluante și reguli mai stricte pentru pensiile speciale. Guvernul își propune să asigure disciplină fiscală și să reducă risipa bugetară.
Pensiile Speciale
Pensiile speciale reprezintă un subiect delicat în societate. România trebuie să elimine aceste pensii pentru a nu pierde 660.000 de euro din fonduri europene. În 2023, aleșii au încercat să crească gradual vârsta de pensionare pentru magistrați, însă Curtea Constituțională a respins propunerea, considerând că aceasta ar crea discriminare și ar afecta independența justiției. Propunerea a rămas blocată la Senat, iar anul trecut a fost încercată supraimpozitarea pensiilor speciale, dar măsura a fost respinsă de CCR.
Reducerea Cheltuielilor Statului
Reducerea cheltuielilor statului este un alt aspect problematic. În 2024, Guvernul Ciolacu a anunțat desființarea posturilor neocupate, cu excepții pentru angajații în concediu sau posturile unice. În primăvară, au fost reduse 15 posturi de secretar de stat și cinci de secretari generali adjuncți din opt ministere.
Reforma ANAF
În 2022, a fost implementat sistemul e-Factura, care permite transmiterea și arhivarea digitală a facturilor către Fisc. Deși platforma există, utilizatorii întâmpină dificultăți la înscriere și acces, iar documentația este adesea neclară. Propunerea de înființare a unor direcții anti-fraudă județene a fost abandonată de Executiv, care a desființat aceste instituții la sfârșitul lunii iunie.
Concluzie
Implementarea reformelor anunțate de Guvernul Bolojan este esențială pentru asigurarea unui management eficient al resurselor publice și pentru respectarea angajamentelor internaționale, însă provocările politice și legislative rămân semnificative.