Contestația lui Nicușor Dan la CCR
Președintele României, Nicușor Dan, a depus joi, 10 iulie 2025, o sesizare de neconstituționalitate la Curtea Constituțională a României (CCR) privind legea care interzice susținerea organizațiilor fasciste, rasiste sau xenofobe. Legea a fost recent adoptată de Senat și prevede o pedeapsă de până la 10 ani de detenție pentru activități legate de aceste organizații. CCR va dezbate sesizarea pe 17 iulie.
Argumentele sesizării
În sesizarea transmisă, Administrația Prezidențială subliniază că „orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități.” Nicușor Dan consideră că legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme constituționale, invocând articolele 1, 20, 30, 31 și 33 din Constituția României.
Definiții neclare și riscuri juridice
Legea extinde sfera organizațiilor interzise pentru a include cele cu caracter legionar, alături de cele fasciste, rasiste sau xenofobe, care erau deja interzise. Totuși, Nicușor Dan afirmă că noțiunea de „legionar” nu este definită în mod clar, ceea ce poate duce la interpretări arbitrare din partea organelor judiciare. Această ambiguitate riscă să genereze practică neunitară și instabilitate juridică, afectând libertatea individului și garanțiile procesuale.
Critici și reacții
Legea a fost contestată și de partidele de opoziție AUR, SOS România și POT, care au alertat deja CCR asupra aceleași chestiuni. Aceștia argumentează că legislația poate alimenta un antisemitism artificial și încalcă drepturi fundamentale, precum libertatea de conștiință și dreptul la identitate. Sesizarea lor subliniază că modificările propuse contravin Constituției și tratatelor internaționale privind drepturile omului.
Consecințe posibile
Dacă CCR va admite sesizarea lui Nicușor Dan, legea ar putea suferi modificări semnificative sau ar putea fi declarată neconstituțională, ceea ce ar avea implicații importante asupra legislației privind organizațiile extremiste în România.