Numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie în România
Conform celor mai recente statistici furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), numărul persoanelor din România aflate în risc de sărăcie a scăzut în 2024, ajungând la 3,595 milioane. Aceasta reprezintă o reducere cu 375.000 de persoane față de anul anterior, ceea ce corespunde unei scăderi procentuale de 9,4%. Aproape un român din cinci se confruntă cu sărăcia, conform datelor publicate de INS.
În 2024, 19% din populația rezidentă trăia în gospodării cu venituri sub pragul stabilit la 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. De asemenea, mai mult de 1 din 6 persoane (17,2%) a fost afectată de deprivare materială și socială severă, iar 615.000 de persoane cu vârsta de până la 65 de ani (4,3%) trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.
Rata sărăciei și deprivarea materială
Rata sărăciei relative (AROP) în 2024 a fost de 19%, în scădere cu 2,1 puncte procentuale față de 2023. Numărul total al persoanelor sărace a fost de 3,595 milioane, iar rata sărăciei pe sexe a fost mai ridicată în rândul femeilor (19%) decât în rândul bărbaților (18,9%). Cele mai afectate grupuri de vârstă au fost copiii cu vârste între 0-17 ani (26,2%) și tinerii de 18-24 ani (22,2%). Rata sărăciei în gospodăriile cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți a fost de 22,6%, în scădere cu 2,5 puncte procentuale față de 2023.
Transferurile sociale au avut un impact semnificativ asupra reducerii ratei sărăciei. Dacă în 2024 nu s-ar fi acordat pensii și alte transferuri sociale, aproximativ 41,4% din populație ar fi fost sub pragul sărăciei relative. În special persoanele vârstnice (de 65 de ani și peste) ar fi fost afectate, 84,8% dintre acestea fiind în risc de sărăcie relativă.
Deprivarea materială și intensitatea muncii
Deprivarea materială și socială severă a afectat 17,2% din populație în 2024, cu un total de 3.266.000 de persoane, dintre care 52,9% erau femei. Incidența deprivării materiale și sociale severe a fost mai mare în rândul persoanelor cu vârste de până la 18 ani (21,2%) și a vârstnicilor de 65 de ani și peste (19,6%).
În 2024, 615.000 de persoane cu vârste de până la 65 de ani trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, înregistrând o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul anterior (4,3% față de 5,2%). Între acestea, numărul femeilor a depășit numărul bărbaților cu 89.000 de persoane, iar ponderea femeilor în acest grup a fost de 5%, comparativ cu 3,6% în rândul bărbaților.
Riscul de sărăcie sau excluziune socială
În 2024, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,9%, echivalentă cu 5,3 milioane de persoane. Comparativ cu 2023, acest indicator a scăzut cu 4,1 puncte procentuale, ceea ce reprezintă o reducere cu 739.000 de persoane. Femeile au fost mai afectate decât bărbații, cu 28,4% dintre femei și 27,4% dintre bărbați în risc. Rata AROPE a fost cea mai mare în rândul persoanelor de 0-17 ani (33,8%) și a tinerilor de 18-24 ani (31,3%).
Printre persoanele de 65 de ani și peste, 29,3% se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială. În rândul persoanelor ocupate cu vârste de 18 ani și peste, 17,3% erau în risc de sărăcie sau excluziune socială, în comparație cu 37,5% dintre persoanele neocupate. Gospodăriile fără minori și tineri dependenți au avut un risc mai mic (24,5%) comparativ cu cele care aveau minori și tineri dependenți (30,4%).
Profil regional al riscului de sărăcie
Riscul de sărăcie sau excluziune socială variază semnificativ la nivel regional. Cea mai mare rată a riscului a fost înregistrată în regiunea Sud-Est (39,7%), urmată de Sud-Vest Oltenia (35,1%), iar cea mai mică rată a fost observată în București-Ilfov (12%).
Dintre cele 5,3 milioane de persoane aflate în risc, 3,595 milioane erau în risc de sărăcie, cea mai comună situație. Aproximativ 1,789 milioane de persoane se aflau doar în risc de sărăcie, fără a fi afectate de celelalte două situații (deprivare materială severă sau intensitate foarte redusă a muncii). În plus, 1,596 milioane erau doar deprivate material și social sever, iar 82.000 trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, fără a fi afectate de celelalte două situații.
Analiza intersecției componentelor AROPE relevă că 1,294 milioane de persoane erau în risc de sărăcie și deprivare materială severă, iar 157.000 erau în risc de sărăcie și trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii. Cele mai puține persoane, 21.000, se aflau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii și erau deprivate material și social sever. Aproximativ 355.000 de persoane se confruntau cu toate cele trei situații simultan.